Social
Loteria Română la 120 de ani. Cum a ajuns un fond pentru sănătatea sătenilor una dintre cele mai vechi instituții ale statului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
La începutul secolului trecut, asistența medicală de la sate era una dintre marile datorii neplătite ale statului român. Pe 29 mai 1906, regele Carol I a promulgat o lege al cărei autor de facto era chirurgul Thoma Ionescu și care nu cerea bani de la buget: Legea pentru constituirea unui fond al asistenței sanitare a sătenilor.
Fondul urma să fie alimentat dintr-o loterie a statului. Gheorghe Grigore Cantacuzino, pe atunci președinte al Consiliului de Miniștri, explica logica fără ocolișuri: „Trebuie să găsim un isvor care să producă mult, fără a apăsa lumea, fără a nedreptăţi pe cineva. Credem că o loterie permanentă, pusă sub controlul Statului, e în stare să ne dea venituri bănesci însemnate.”
Instituția născută atunci a împlinit 120 de ani în septembrie. Numele s-a schimbat de câteva ori, regimurile politice și ele, dar ideea lui Cantacuzino a rămas aproape neatinsă: oamenii plătesc de bunăvoie, iar statul își ia partea înainte să existe vreun câștigător.
Un isvor care să producă mult
Românii cumpărau bilete și înainte de 1906. Societățile de binefacere organizau tombole pentru orfelinate, spitale sau sinistrați, iar premiile loteriilor de la 1900 mergeau de la broșe de aur și bastoane cu argint până la, în 1928, un automobil Chrysler. Noutatea legii din 1906 a fost centralizarea: loteriile străine au fost interzise, iar statul a devenit principalul organizator.
În 1934 a luat naștere Regia Loteriei de Stat, iar după război loteria a devenit monopol al statului comunist. Produsul care a făcut-o populară a fost lozul în plic, lansat în 1950, cu premii care spun mult despre epocă: o bucată de stofă pentru un costum sau, excepțional, o motocicletă Moskva.
De la Pronosport la 6/49
În anii '50, instituția a devenit Întreprinderea de Stat Loto-Pronosport, cu o parte din bani îndreptată spre sport. Pronosport era un pronostic de forma 1, X, 2 pe meciurile de fotbal, iar loto se juca după formula 5 din 90. În anii '70 au venit Pronoexpresul și lozurile cu excursii în străinătate, un premiu aproape exotic într-o țară cu granițele închise.
În 1999, vechea regie a devenit Compania Națională Loteria Română, cu capital integral de stat, iar 6/49, 5/40 și Joker au ajuns ritualul de joi și duminică pentru milioane de oameni. Zece ani mai târziu, OUG 77/2009 a lăsat Loteriei Române monopolul pe jocurile loto și pe pariurile mutuale, adică exact pe moștenirea lui Pronosport, și a deschis restul pieței operatorilor privați cu licență. Din 2013, licențele și supravegherea au trecut la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
Loteria de stat și terminalele ei
Puțini jucători asociază Loteria Română cu altceva decât biletele de joi și duminică. Compania exploatează însă, în agențiile proprii și în spații autorizate, și terminale de videoloterie, jocuri individuale pe ecran, cu rezultat obținut aleatoriu. Potrivit regulamentului de videoloterie, terminalele funcționează numai conectate online la un sistem central la nivel național, iar accesul minorilor în aceste locații este interzis.
Același regulament definește cifra care contează cel mai mult pentru jucător: procentajul teoretic de câștiguri. Valoarea nu o stabilește Loteria, ci laboratoarele de testare licențiate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, prin calcul statistic, iar rezultatul apare în raportul de test și în certificatul de conformitate al fiecărui model de terminal. Pe ecran, regulamentul îi garantează jucătorului tabela de câștiguri, iar procentul rămâne consemnat în documentele laboratorului.
În piața online licențiată, aceeași cifră se numește RTP, rata de returnare către jucător, și e certificată după aceeași logică, de laboratoare acreditate. Diferența ține de cât de ușor o găsește cineva care vrea s-o verifice. Valorile declarate joc cu joc, adunate pentru cazinourile online licențiate din România, arată ce înseamnă în practică un procent certificat: 96,3% la ruletă, 99% la un slot clasic precum Mega Joker și 99,67% la mesele live. Pentru terminalele din agențiile loto, regulamentul trimite la raportul de test.
Cât păstrează statul dintr-un bilet
La jocurile clasice, formula din 1906 se vede direct în cifre. Regulamentul jocurilor loto împarte încasările fiecărei trageri în trei: minimum 40% pentru fondul de câștiguri, minimum 40% pentru cota Loteriei Române și minimum 2% pentru un fond special, folosit pentru premii suplimentare. Din fondul special a venit, de pildă, suplimentarea de după câștigul record din noiembrie 2025.
Statul mai încasează o dată la plata premiilor. Pe 13 august 2026, un bilet de 8,50 lei jucat la Oradea, cu o singură variantă simplă, a adus cel mai mare premiu din istoria Loto 6/49, 52.839.623,04 lei. Câștigătoarea, o pensionară de 59 de ani, a primit suma după ce Loteria Română a reținut aproximativ 21,12 milioane de lei ca impozit, adică aproape 40%.
Pentru compania de stat, formula rămâne profitabilă. Loteria Română a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 1,437 miliarde de lei și un profit net de 256 de milioane de lei, cu 2.240 de angajați. Profitul a crescut în fiecare an din 2022, când era de 143 de milioane de lei. Impozitul reținut din premiul de la Oradea a fost aproape cât profitul net pe o lună al întregii companii.
Ce a mai rămas din ideea din 1906
Biletele de 6/49, 5/40 și Joker se pot juca acum și online, iar rezultatele ajung pe telefon la câteva minute după extragere, nu în ziarul de a doua zi. Obiceiurile s-au schimbat mai greu. O bucureșteancă ce juca de 30 de ani a luat în mai 2025 peste 1,96 milioane de euro cu numere alese la întâmplare, iar joi, 8 octombrie, reportul de la categoria I a urcat din nou la 13,63 milioane de lei.
Aniversarea a fost marcată pe 13 septembrie cu trageri speciale la 6/49, Joker și 5/40, cu premii suplimentate, o formă de sărbătoare care ar fi fost greu de imaginat în 1906, când loteria se justifica prin dispensare, nu prin premii. Instituția a ales totuși să-și spună pe site povestea fondatorilor, cu Thoma Ionescu în prim-plan.
Raportat la Europa, recordul de la Oradea rămâne modest. Cel mai mare premiu de loterie de pe continent, 371 de milioane de euro, a fost câștigat în februarie 2023 în Italia de un grup de 90 de jucători. Asemenea sume vin din loterii jucate de zeci de milioane de oameni, în timp ce 6/49 rămâne jocul unei singure țări.
Cantacuzino căuta în 1906 „un isvor care să producă mult, fără a apăsa lumea”. Formula a supraviețuit monarhiei și comunismului, iar astăzi aduce statului sute de milioane de lei pe an. Doar că aproape nimeni nu-și mai amintește că totul a început cu asistența medicală de la sate.
Recomandările noastre
