Ce premii erau puse în joc la Loto în anii 1900. S-a implicat și Regina Maria

Tragerea Loto. Sursa foto: Pixabay

Jocul de loterie a pătruns în spațiul românesc la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiind importat din Apus, în special din Budapesta și Viena. Potrivit istoricului George Potra, autor al unei istorii dedicate Bucureștilor, prima mențiune oficială a unei loterii datează din anul 1793. Atunci, un supus austriac a solicitat și a obținut permisiunea domnului Alexandru Moruzi să organizeze o asemenea tragere.

Succesul a fost imediat. Exemplul său a fost urmat de mai mulți boieri care au descoperit că loteriile puteau reprezenta o sursă de finanțare, în special prin vânzarea moșiilor pe loturi. Astfel, fenomenul s-a extins rapid și a prins rădăcini, transformându-se într-o practică frecventă în marile orașe.

Loteriile cu scop caritabil la 1900

Pe la începutul secolului al XX-lea, loteriile din România nu erau privite doar ca un joc de noroc, ci mai ales ca o formă de sprijin pentru proiecte sociale sau comunitare. În jurul anului 1900, cele mai multe dintre ele erau organizate pentru scopuri caritabile: ridicarea de adăposturi pentru orfani, sprijinirea sinistraților rămași fără case în urma incendiilor, construirea de școli, biserici, spitale sau fabrici.

Premiile, deși variate, erau extrem de atractive pentru acea perioadă și aveau valoare practică ori simbolică. Conform arhivelor „Loteriei Casei Naționale”, în octombrie 1900 se puteau câștiga obiecte precum: semne pentru lectură, broșe din aur, portmonee pentru coroane, bastoane montate cu argint, lanțuri de argint, brățări, zahărnițe, chibritelnițe, cuțite pentru hârtie, diademe, amulete din aur, jardiniere, sfeșnice sau portțigarete.

Aceste premii aveau dublu rol: pe de o parte, atrăgeau cumpărătorii de bilete, iar pe de altă parte, transmiteau ideea de rafinament și statut social.

Loteria care oferea automobile și costume tradiționale

Pe măsură ce anii au trecut, premiile au devenit tot mai consistente. În 1928, „Asociațiunea doamnelor române Furnica”, aflată sub patronajul Reginei Maria, a organizat o loterie dedicată sprijinirii industriei casnice.

Miza era impresionantă pentru acele vremuri. Premiul întâi consta într-un automobil Chrysler, evaluat la 340.000 de lei. Premiul al doilea era în bani – 50.000 de lei – sumă considerabilă pentru perioada interbelică. Al treilea premiu era unul simbolic și identitar: un costum tradițional românesc, evaluat la 10.000 de lei.

Prin asemenea inițiative, loteriile nu doar mobilizau resurse financiare, ci și promovau valori culturale și economice autohtone.

Loteriile pentru cauze sociale și medicale

În perioada interbelică, loteriile au devenit un mecanism recurent pentru finanțarea unor proiecte sociale și medicale. Istoria ilustrată a Loteriei Române consemnează mai multe astfel de exemple.

Pe 15 ianuarie 1918 a avut loc o tragere dedicată invalizilor de război, iar în 1927 s-a organizat o loterie pentru ajutorarea sinistraților afectați de inundații. În 1930, fondurile obținute au fost direcționate către ridicarea sanatoriului de tuberculoși din Cluj și pentru sprijinirea leprozeriei de la Lărgeanca.

Un an mai târziu, o altă loterie a fost destinată susținerii serviciilor medicale. Biletele tipărite atunci purtau chiar un medalion ilustrat cu sosirea unei ambulanțe în fața unui imobil, semn al scopului transparent și asumat al campaniei.

Mai mult, patronajul unor figuri marcante – precum Regina Maria – a oferit legitimitate și prestanță unor astfel de inițiative. Loteriile erau percepute nu doar ca un joc al norocului, ci ca o contribuție la binele comun.

De la succes la declin: comparația cu inițiative recente

Interesul pentru loteriile sociale a fost foarte ridicat în perioada de început a secolului XX. Publicul se mobiliza pentru că vedea în aceste inițiative o formă de solidaritate, dar și o șansă concretă de câștig.

Încercările recente de a reedita conceptul nu au avut același succes. Loteria Națională a lansat, de exemplu, „Lozurile SMURD”, menite să finanțeze activitățile de salvare.

De la prima loterie consemnată în București în 1793 până la loteriile interbelice care ofereau automobile și bani, istoria loteriilor din România arată cum acest mecanism a fost folosit pentru a susține comunități, a construi spitale sau a ajuta sinistrați.

Dacă astăzi jocurile de noroc sunt adesea asociate doar cu profitul și cazinourile, în trecut ele au reprezentat o formă de solidaritate socială