Joi, 6 iulie 2023, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. 

La şedinţa de joi a CSAT a fost subliniată importanţa Summitului NATO de la Vilnius în privinţa luării unor decizii suplimentare privind descurajarea şi apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce priveşte adaptarea militară pe termen mediu şi lung şi care se referă la asigurarea forţelor, capabilităţilor, planurilor şi structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente şi unitare pe întregul Flanc Estic.

Lista deciziilor luate în CSAT. Obiectivele României pentru summitul NATO de la Vilnius

Primul subiect discutat în cadrul CSAT a vizat obiectivele României la Summitul NATO, care se va desfăşura la Vilnius, în perioada 11-12 iulie 2023. Reuniunea urmăreşte reconfirmarea unităţii şi solidarităţii aliate şi, totodată, va analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare şi a răspunsului NATO la ameninţarea reprezentată de Rusia, continuarea adaptării Alianţei şi avansarea pe linia integrării euroatlantice a Ucrainei.

Summitul din Lituania va prilejui astfel discutarea consecinţelor agresiunii militare ruse asupra Ucrainei şi a impactului mai larg al acestui război la nivel global, teme care vor fi abordate fie în format aliat, fie alături de partenerii din Vecinătatea Estică, din Balcanii de Vest sau din regiunea Asia-Pacific, se arată în comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu acest an

Totodată, la Vilnius, preşedintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prim-plan aspecte care ţin de securitatea regiunii Mării Negre, „un subiect de interes strategic atât pentru România, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică, aşa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României.

România este pregătită să contribuie la efortul aliat atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaţionale NATO, cât şi prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu acest an.

„Summitul NATO va urmări totodată consolidarea angajamentului aliat faţă de Ucraina, inclusiv prin asumarea unui nivel superior de interacţiune prin dialog politic mai intens şi de pe poziţii de egalitate.

Astfel, se va marca, la Vilnius, transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un format care va duce la un dialog mai aprofundat şi mai structurat - Consiliul NATO-Ucraina. România a fost şi va continua să fie un susţinător activ al aspiraţiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidenţiat şi prin Declaraţia comună pentru susţinerea de către ţara noastră a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnată de către Preşedintele Klaus Iohannis şi Preşedintele Volodimîr Zelenski în marja Summitului Comunităţii Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie.

Deciziile luate cu privire la Republica Moldova

Totodată, România va continua să acorde atenţie specială şi să încurajeze menţinerea angajamentului sporit al aliaţilor în raport cu partenerii vulnerabili din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut odată cu războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

Securitatea Republicii Moldova şi cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor două state fiind legată de securitatea transatlantică”, mai indică sursa menţionată.

România a fost şi rămâne un susţinător constant al politicii Uşilor Deschise a NATO, şi, în acest sens, va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianţă, se arată în comunicatul Administrației Prezidenţiale.