Curtea Constituțională a României necesită o reformă, dat fiind că, în unele situații, instituția și-a depășit atribuțiile, mergând până la a sugera Parlamentului să legifereze într-un sens sau altul.
Afirmația îi aparține ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, care s-a declarat de acord cu premierul Ludovic Orban care a afirmat că se impune o reformă a acestei instituții. Cătălin Predoiu a publicat pe blogul său o opinie politică în care și-a argumentat punctul de vedere.
„Sunt de acord cu prim-ministrul când spune că se impune o reformă a CCR. Şi nu numai. Uneori, jurisprudenţa recentă a CCR îi ultra-activează competenţele. În optica mea, potrivit Constituţiei, CCR trebuie să se oprească în marginea controlului constituţionalităţii actelor normative cu rang de lege şi a conflictului constitutional”, a precizat ministrul Justiției.
El a arătat că în anumite cazuri, CCR a depășit sfera controlului constitutional și a trecut în cea a contenciosului administrativ, rezervat instanțelor de judecată. Ba mai mult, a arătat Predoiu, au existat situații în care CCR a impus Parlamentului o anumită direcție de legiferare.
„Uneori, jurisprudenţa CCR a trecut din sfera controlului constituţionalităţii legilor şi cea a contenciosului constituţional, în sfera contenciosului administrativ rezervat instanţelor de judecată şi chiar a mers până la a sugera şi chiar impune Parlamentului legiferarea într-un sens sau altul, substituindu-se practic punctual acestuia. O astfel de «conduită» jurisprudenţială împinge CCR în jocul politic sau, cel puţin, tinde, chiar şi fără intenţie, la influenţarea jocului politic şi nu este în regulă”, a scris ministrul.
CCR nu trebuie să se amestece în politică
Cătălin Predoiu a precizat că opiniile politice exprimate în legătură cu funcţionarea CCR trebuie dezbătute între politicieni, aşa cum opiniile juridice sunt rezervate juriştilor. În acest context, Predoiu a atras atenția că președintele CCR expune Curtea, atunci când se implică în polemici de natură juridică, așa cum a făcut-o de curând.
„Opiniile CCR legate de propria funcţionare ar trebui exprimate impersonal şi strict principial, nu ca o replică politică la o opinie politică. În fine, poziţia CCR de jurisdicţie exclusivă şi supremă în materie constituţională nu exclude şi nu împiedică critica unor decizii ale CCR sau analiza efectelor acestora asupra echilibrelor din stat, funcţionării justiţiei sau echilibrelor macro-financiare publice”, a mai scris Cătălin Predoiu, care a mai arătat că și în Raportul MCV se pot citi critici la adresa decizilor Curții Constituționale.
El arată că va încerca să iniţieze un dialog instituţional cu CCR privind această chestiune pentru a găsi cele mai bune formule de dialog în astfel de împrejurări.
Recomandările noastre
