Reforma administrației aduce desființări de companii și restructurări. Ce instituții sunt vizate
- Iulia Moise
- 16 noiembrie 2026, 15:42
Societățile de stat care înregistrează pierderi în mod constant ar putea fi desființate, dacă activitatea lor nu servește unui interes strategic național, iar structurile unor centre județene vor trece prin restructurări ample. Anunțul a fost făcut luni, 16 noiembrie 2026, de vicepremierul Marian Neacșu, după ședința conducerii PSD, în cadrul discuțiilor despre reforma administrației centrale și locale.
Planul de reorganizare ar putea include comasări, divizări și fuziuni ale unor societăți comerciale, precum și disponibilizări de personal.
Potrivit lui Neacșu, autoritățile vor analiza punctual fiecare structură, iar angajații afectați ar putea beneficia de programe de reconversie profesională și sprijin pentru găsirea unui alt loc de muncă.
Societățile de stat care înregistrează pierderi, analizate pentru desființare
Vicepremierul a precizat că analiza va viza atât aparatul central și instituțiile subordonate, cât și societățile comerciale în care statul este implicat.
Printre măsurile luate în calcul se numără reorganizarea unor companii prin fuziune, divizare sau comasare. În cazul societăților care înregistrează pierderi de-a lungul timpului, autoritățile iau în calcul desființarea, cu condiția ca acestea să nu îndeplinească o funcție considerată strategică pentru România.
„Nu în ultimul rând, vor fi desfiinţate societăţile care istoric realizează pierderi, în măsura în care ele nu corespund unui interes strategic naţional”, a declarat Marian Neacșu.
Vicepremierul a arătat că vor fi reluate și demersurile de analiză începute anterior, astfel încât deciziile să fie luate pe baza situației concrete a fiecărei societăți.
Centrele județene, printre structurile care vor fi reorganizate
O altă componentă importantă a reformei vizează instituțiile și structurile teritoriale. Marian Neacșu a anunțat că vor exista numeroase restructurări la nivelul centrelor județene, în cadrul procesului de reorganizare a aparatului administrativ.
Analiza va urmări și suprapunerile de atribuții dintre instituțiile publice. Potrivit vicepremierului, există autorități centrale care desfășoară activități similare, ceea ce generează controale repetate asupra acelorași operatori economici.
Neacșu a oferit ca exemplu verificările din domeniul alimentației publice, unde controale cu obiective asemănătoare pot fi efectuate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și structurile de inspecție sanitară.
„Vom avea grijă ca să nu se mai întâmple acest lucru, prin asta încercând să reducem numărul de controale la care agenții economici sunt supuși”, a explicat vicepremierul.
Prin eliminarea suprapunerilor de competențe, autoritățile urmăresc să reducă verificările repetate și să clarifice responsabilitățile instituțiilor implicate.

Marian Neacsu
Ce se întâmplă cu angajații disponibilizați
Reorganizarea ar putea avea consecințe directe asupra personalului din companiile și instituțiile vizate. Întrebat dacă măsurile vor conduce la concedieri, Marian Neacșu a confirmat că disponibilizările sunt luate în calcul.
Acesta a precizat că vor fi analizate măsurile de protecție socială, inclusiv reconversia profesională și posibilitatea redistribuirii angajaților către alte locuri de muncă.
Vicepremierul a indicat că Ministerul Muncii dispune de programe de finanțare care pot fi utilizate pentru sprijinirea persoanelor afectate de reorganizări.
„Evident că vom lua în calcul toate elementele de protecţie socială necesare şi acestea vor viza în mod clar reconversia profesională şi încercarea de aşezare a personalului care ar putea să fie disponibilizat”, a declarat acesta.
Deocamdată, nu au fost prezentate liste cu societățile care ar putea fi desființate, numărul angajaților vizați sau calendarul concret al restructurărilor.
Ce impact bugetar au avut măsurile adoptate anterior
Marian Neacșu a vorbit și despre dificultatea estimării economiilor care ar putea rezulta din reforma administrației. Pentru a explica diferența dintre estimările inițiale și încasările efective, vicepremierul a făcut referire la Ordonanța 7.
Potrivit acestuia, impactul bugetar estimat pentru anul 2026 era de aproximativ 3,6 miliarde de lei. În urma unei discuții recente cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, suma încasată până la momentul declarației era estimată la 700-800 de milioane de lei.
Cifrele arată diferența dintre estimarea inițială și rezultatele raportate până în prezent, însă nu reprezintă o evaluare finală a economiilor care vor fi obținute prin noua reorganizare.
Reforma administrației urmează să fie construită pe baza unor analize punctuale, iar desființarea companiilor cu pierderi, restructurarea centrelor județene și reducerea controalelor suprapuse se numără printre direcțiile anunțate de vicepremierul Marian Neacșu. Până la publicarea unor decizii concrete, nu se cunosc instituțiile și societățile care vor fi efectiv reorganizate sau desființate.