Legea care vizează definirea noţiunii de „înstrăinare părintească”, promulgată Iohannis

Legea care vizează definirea noţiunii de „înstrăinare părintească”, promulgată IohannisPărinți și copii. Sursa foto: Evgenyatamanenko | Dreamstime.com

Legea modifică completează dispoziţii din Legea nr. 272/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea pentru modificarea şi completarea Legii care vizează definirea noţiunii de înstrăinare părintească, stabilirea modalităţilor în care aceasta poate fi constatată.

Legea care vizează definirea noţiunii de „înstrăinare părintească”, promulgată Iohannis

Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ vizează „definirea noţiunii de înstrăinare părintească, stabilirea modalităţilor în care aceasta poate fi constatată, efectele juridice ale constatării existenţei înstrăinării părinteşti, urmând a fi instituite măsuri în contextul creşterii numărului de dispute judiciare între părinţi cu privire la exercitarea în comun a autorităţii părinteşti”.

Potrivit legii, înstrăinare părintească este o formă a violenţei psihologice:

„Înstrăinare părintească - formă a violenţei psihologice prin care unul dintre părinţi sau persoanele prevăzute în lege, în mod intenţionat, urmărit sau asumat şi apropriat, generează, acceptă sau foloseşte o situaţie în care copilul ajunge să manifeste reţinere sau ostilitate, nejustificate sau disproporţionate faţă de oricare dintre părinţi”

Proiectul defineşte „părintele înstrăinat”

Potrivit proiectului, „nicio persoană nu poate împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului, mai prevede legea.

În caz de neînţelegere între părinţi cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanţa va stabili un program în funcţie de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire şi educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil şi părintele la care nu locuieşte, de comportamentul acestuia din urmă, de existenţa unei situaţii de înstrăinare părintească, precum şi de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte”.

Primăvară, Baby, Child, Flowers, BlossomLegea care vizează definirea noţiunii de „înstrăinare părintească”. Sursa foto: Pixabay

Legea permite monitorizarea relaţiilor personale ale copilului pentru o durată de până la 6 luni

„În cazul în care unul dintre părinţi împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanţă sau convenit cu celălalt părinte ori refuză sau se opune respectării măsurilor dispuse, serviciul public de asistenţă socială şi, după caz, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti, la solicitarea oricăruia dintre părinţi, vor dispune monitorizarea relaţiilor personale ale copilului pentru o durată de până la 6 luni, concomitent cu solicitarea adresată instanţei de tutelă în vederea suplinirii acordului părintelui care se opune sau, după caz, modificarea măsurilor privitoare la copil”, stipulează proiectul.

Ce înseamnă „planul de servicii”

Proiectul se mai referă, printre altele, la „planul de servicii” care are ca obiectiv prevenirea abuzului, neglijării, înstrăinării părinteşti, exploatării şi a oricăror forme de violenţă asupra copilului sau separarea copilului de familia sa. În acest scop, serviciul public de asistenţă socială ori, după caz, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti are obligaţia de a oferi servicii şi prestaţii destinate menţinerii copilului în familie şi de a sprijini accesul copilului şi al familiei sale la alte servicii.

Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului a cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială a copilului, dacă, după acordarea serviciilor prevăzute de acest plan, se constată că menţinerea copilului alături de oricare dintre părinţii săi nu este posibilă sau contravine interesului superior al copilului”, informează news.ro.