Justitie
Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul la Parchetul European. Cine preia conducerea de la 1 noiembrie
Laura Codruța Kovesi. Sursă foto: X
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Laura Codruța Kovesi își încheie vineri mandatul la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o încă de la înființare. După șapte ani în funcție, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție îi predă conducerea procurorului german Andrés Ritter, care își va începe mandatul pe 1 noiembrie 2026.
Kovesi a fost numită primul procuror-șef european în octombrie 2019, după perioada petrecută la conducerea DNA. Parchetul European și-a început activitatea efectivă la 1 iunie 2021, având atribuții în investigarea infracțiunilor care prejudiciază bugetul Uniunii Europene. Printre acestea se numără fraudele cu fonduri europene, faptele de corupție și fraudele transfrontaliere grave privind taxa pe valoarea adăugată.
Andrés Ritter, desemnat pentru un mandat de șapte ani, va conduce instituția până în 2033.
Parchetul European investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro
La finalul mandatului Laurei Codruța Kovesi, datele privind activitatea Parchetului European indică o creștere considerabilă a numărului de anchete. Potrivit raportului anual al EPPO pentru 2025, prejudiciile suspectate în dosarele aflate în lucru au fost estimate la 67,27 miliarde de euro.
Această valoare nu reprezintă bani recuperați și nici prejudicii stabilite definitiv de instanțe, ci estimările aferente investigațiilor desfășurate de procurorii europeni. Numărul anchetelor active a crescut de la 515, în 2021, la 3.602 la sfârșitul anului 2025.
În cursul anului trecut au fost deschise 2.030 de investigații noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în 2024. Totodată, rata condamnărilor în cauzele finalizate prin verdict s-a apropiat de 95%. Activitatea instituției a fost analizată și de Comisia Europeană, care a publicat pe 18 septembrie 2026 primul raport de evaluare privind funcționarea Parchetului European.
Concluziile documentului au fost favorabile, Comisia constatând că instituția a avut rezultate în combaterea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Raportul a evidențiat, în același timp, dificultăți legate de resurse, de aplicarea diferită a normelor europene în statele membre și de schimbul de informații cu alte autorități.
Kovesi avertizează asupra problemelor de la Parchetul European
Cu puțin timp înainte de încheierea mandatului, Laura Codruța Kovesi a acordat un interviu publicației americane POLITICO, în care a vorbit despre dificultățile întâmpinate în conducerea instituției și despre riscurile care ar putea afecta activitatea procurorilor europeni. Fosta șefă a DNA consideră că principalul obiectiv al viitoarei conduceri trebuie să fie protejarea independenței instituției, în condițiile în care aceasta se confruntă cu probleme financiare, blocaje administrative și presiuni politice.
„Provocarea cheie pentru EPPO şi, în special, pentru succesorul meu va fi menţinerea independenţei şi credibilităţii EPPO", a spus ea.
Una dintre problemele invocate de Kovesi privește numărul insuficient de procurori europeni delegați. Potrivit acesteia, instituția ar avea nevoie de 230 de procurori, însă bugetul actual permite finanțarea a numai 180 de posturi.
Kovesi a criticat și întârzierile în modificarea legislației care reglementează funcționarea Parchetului European, precum și procedurile administrative care îngreunează desfășurarea anchetelor. În opinia sa, aceste probleme pot afecta capacitatea instituției de a investiga fraudele care produc prejudicii bugetului Uniunii Europene.
Parchetul European. Sursa foto: eppo.europa.eu
Acuzații privind presiunile politice asupra procurorilor europeni
În interviul acordat POLITICO, Laura Codruța Kovesi a criticat și atitudinea unor oficiali europeni față de anchetele penale. Aceasta a afirmat că există persoane în structurile politice de la Bruxelles care se comportă ca și cum regulile nu li s-ar aplica. Potrivit fostei șefe a DNA, unii politicieni susțin public independența justiției, însă își schimbă atitudinea atunci când investigațiile ajung să îi vizeze pe ei sau persoane din apropierea lor.
Kovesi a adus în discuție inclusiv situația din Grecia, unde consideră că Parchetul European a fost supus uneia dintre cele mai evidente tentative de intimidare. Declarațiile au fost făcute în contextul investigațiilor privind presupuse fraude cu subvenții agricole acordate din fonduri europene.
O altă problemă semnalată de Kovesi privește conflictele de competență dintre procurorii europeni și autoritățile judiciare din statele membre. Astfel de situații pot provoca întârzieri în anchete sau pot împiedica desfășurarea anumitor proceduri.
Întrebată dacă aceste dificultăți au apărut și în investigația privind achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscută sub denumirea de „Pfizergate”, Kovesi a refuzat să ofere informații despre dosarul respectiv.
Ce spune Laura Codruța Kovesi despre viitorul său
La finalul celor șapte ani petrecuți la conducerea Parchetului European, Laura Codruța Kovesi a afirmat că această funcție a reprezentat cea mai dificilă experiență profesională din cariera sa. Cu toate acestea, fosta șefă a DNA consideră că instituția a demonstrat că poate investiga fraudele transfrontaliere și că are un rol important în protejarea fondurilor europene.
Kovesi a declarat că, dacă ar avea posibilitatea să reia această etapă profesională, nu ar schimba deciziile luate. În ceea ce privește activitatea sa după plecarea de la conducerea Parchetului European, aceasta a evitat să ofere detalii.
Întrebată de jurnaliștii POLITICO ce intenționează să facă în continuare, Kovesi a preferat să amâne discuția despre planurile personale.
„Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO. O să vedem după ce îmi voi încheia mandatul", a răspuns ea.
Recomandările noastre
