Cât timp a condus DNA, Laura Codruţa Kovesi a fost pentru o parte a populaţiei un adevărat simbol naţional. În 2015, jurnaliştii străini îi făceau portetre care mai de care mai siropoase, 61% dintre români declarau că au încredere în DNA, iar Laura Codruţa Kovesi era pe prima pagină a revistelor glossy. Unii dintre noi mai aveau puţin să propună înlocuirea frunzei de stejar promovată de Elena Udrea ca imagine turistică a ţării cu cinstita şi modesta Laura Codruţa Kovesi. Minunea românească a luptei anticorupţie se putea trasforma şi într-o formă de promovare a ţării.

 

Modesta Kovesi primeşte un apartament în centrul Capitalei

La numai trei ani de la acele momente, faptele ne arată că Laura Codruţa Kovesi a reuşit mai degrabă să compromită proiectul decât să însănătoşească societatea. Ultimele zile au arătat cât de tare s-au înşelat jurnaliştii britanici de la The Guardian când au descris-o pe Kovesi ca fiind liniştită şi modestă. Jurnalista Sorina Matei a reuşit să demoleze mitul modestiei publicând dovezi prin care arată că fosta şefă a DNA a stat ilegal în case ale statului român mai bine de 10 ani. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat, ne întoarcem în primăvara anului 2006. Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu emite Ordonanţa 27/2006 prin care se reglementa că procurorii care au case în localitatatea în care activează nu pot beneficia de locuinţă de serviciu. În octombrie 2006, Laura Codruţa Kovesi devine Procuror General al României şi cere locuinţă de serviciu, pe care o primeşte în luna decembrie a aceluiaşi an, când Guvernul trece o locuinţă de la RAPPS la Ministerul Public. În ianuarie 2007, Kovesi se mută în apartamentul statului, care are generoasa suprafaţă de 110 metri pătraţi, de pe strada Nicolae Racotă, aflată în apropierea Arcului de Triumf. Toate bune şi frumoase, numai că, în vara anului 2007, Laura Codruţa Kovesi divorţează, iar cu banii de la partaj şi alţii obţinuţi printr-un credit îşi cumpără, în luna septembrie, un apartament în sectorul 5 din Capitală. În acel moment, Laura Codruţa Kovesi ar fi trebuit să predea către Parchetul General, condus de ea, apartamentul din strada Racotă pentru a putea fi folosit de un alt procuror.

 

A încălcat legea timp de cinci ani

Numai că Kovesi nu face acest gest pe care i-l cerea legea, nu conştiinţa. Din acel moment, Laura Codruţa Kovesi s-a aflat într-o situaţie penală. Conform unor surse care au dorit să îşi păstreze anonimatul, Kovesi nu a părăsit apartamentul din centrul Capitalei nici măcar în octombrie 2012, când i s-a terminat mandatul de la conducerea Parchetului General, ci abia în vara anului 2013. Practic, în perioada în care fosta şefă a DNA a fost Înalt reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeană şi a locuit la Bruxelles, a continuat să folosească apartamentul din strada Racotă când venea în ţară.

 

Prejudiciu de 42.000 de euro

Dar cât de gravă este situaţia juridică a fostei şefe DNA? Ingrid Mocanu, fost director în Ministerul Justiţiei, a explicat pentru EVZ că Laura Codruţa Kovesi se încadrează la abuz în serviciu şi ne-a indicat legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Articolul 132, unde se încadrează faptele fostei şefe DNA, specifică: „Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani”. Kovesi se încadrează la acest punct pentru că în calitatea ei de şef al Parchetului General a obţinut în folosinţă un apartament pe care nu l-a eliberat în momentul în care îi specifica legea, septembrie 2007. Iar lucrurile nu se opresc aici pentru că este vorba şi despre bani.

Parchetul decontează procurorilor care nu au casă în localitatea în care activează o chirie de până la 600 de euro pe lună. Prin faptele sale, Kovesi a obligat Parchetul să deconteze chiria unui alt procuror, care ar fi putut foarte bine să stea în casa statului român în care a locuit ilegal fosta şefă a DNA.

Un calcul simplu ne arată că Laurei Codruţa Kovesi i s-ar putea imputa un prejudiciu de de 42.000 de euro pentru perioada septembrie 2007- iulie 2013.

În concluzie, un procuror al statului ar putea foarte bine să ceară pentru fosta icoană morală a României 15 ani de închisoare şi recuperarea unui prejudiciu de 42.000 de euro. Şi avem toate şansele să vedem acest dosar instrumentat, în cazul în care un singur procuror ar urma îndemnul lansat de Kovesi la plecarea de la DNA: „Corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi”.

 

Guvernul Ponta a scos-o din penal

În vara anului 2013, Guvernul condus de Victor Ponta (foto) a găsit soluţia pentru a-i oferi Laurei Codruţa Kovesi legal o casă de la stat. În 2 iulie 2013, Laura Codruța Kovesi a beneficiat de o derogare de la lege, printr-un amendament depus de Guvern în Parlament, care specifica faptul că: „La propunerea motivată a conducătorilor instituțiilor publice, dispozițiile alin. 2, nu se aplică funcțiilor de demnitate publică și magistraților care, în exercitarea atribuțiilor legale, își desfășoară activitatea în condiții de risc înalt, din motive de siguranță și protecție”.

Practic, în vara anului 2013 s-a considerat că noua funcţie ocupată de Kovesi, procuror şef al DNA din luna aprilie a acelui an, o pune într-o situaţie de pericol şi trebuia apărată, drept pentru care i se oferă un apartament pe strada Mihai Eminescu, în apropiere de Piaţa Romană, păzit de SPP.

În data 10 iulie 2013, Laura Codruța Kovesi s-a mutat în noua casă. În perioada cât a condus DNA, Kovesi nu s-a mai aflat în ilegalitate datorită amendamentului impus de Guvernul Ponta, dar s-a aflat într-o situaţie imorală, ea având în proprietate un apartament în sectorul 5. în care înainte nu ar fi avut voie.