Kovesi, un nume de milioane de euro. Dosarul „Autostrada Sibiu-Orăștie” a fost înregistrat la DNA în 2013, cu doi ani înainte de surparea lucrării
- Lauren țiu Ionescu
- 18 iulie 2017, 00:00
După publicarea celor două episoade ale anchetei jurnalistice cu privire la implicarea lui Eduard „Bebe” Kovesi, fostul soț al Laurei Codruța Kovesi, în afaceri dubioase din zona construcțiilor de autostrăzi, reacțiile nu au întârziat să apară. Acelora din presă care s-au repezit să ne acuze de minciună, le-a răspuns chiar Eduard Kovesi într-un interviu acordat Antenei 3
În intervenția sa de la Antena 3, Eduard Kovesi a recunoscut că a vândut pământ provenit din cercetare agricolă, adică masă vegetală, celor care construiau autostrada Sibiu-Orăștie, adică firmei italiene Impregilio și interpușilor acesteia. Ceea ce nu a recunoscut, însă, a fost că a vândut pietriș și piatră spartă pentru terasamentul autostrăzilor. Pentru a-i reîmprospătarea memoriei, am publicat dovezile constând în facturi, contracte și declarații ale celor care au lucrat în șantier. A mai spus și că nu a livrat pentru porțiunea de autostradă care s-a surpat.
FOTO: Eduard Kovesi
Contrazis pe loc
Chiar în timp ce Antena 3 transmitea poziția lui Eduard Kovesi, un alt prestator de servicii din șantier, care a lucrat din prima zi la autostrada Sibiu-Orăștie, mi-a dat următorul mesaj: „A livrat și acolo (tonsonul surpat). Tot eu am cărat. Toată piatra a fost cărată pe tot tronsonul. Terenul l-a închiriat și l-a escavat. A vândut pământul și a redat terenul pentru agricultură”.
L-am sunat pe expeditor. Mi-a spus că a muncit acolo din prima zi. El a adus și motorina în șantier, pentru că subcontractorul, Omaum Construct, firma căreia antreprenorul general Impregilio îi încredințase realizarea fizică a autostrăzii, cu toate că avea o vechime de doar câteva luni și niciun fel de experiență, nu avea bani să susțină pornirea șantierului, așa cum se angajase prin contract. După un an de muncă și o morișcă de facturi între firme, persoana care m-a contactat a trebuit să intre în faliment. Nu mai fusese plătit de cei pentru care a prestat serviciile contractate deoarece aceștia, după ce au încasat banii de la Impregilio, au avut grijă să intre în insolvență cu acte false și să tragă țeapă unui număr impresionant de alte firme.
Bebe doar încasa bani!
L-am întrebat cum ar putea ca Bebe Kovesi să nu mai țină minte unde a livrat materialele de construcții, mai exact produsele de balastieră și pământul. Mi-a răspuns că nici nu avea cum să știe, pentru că el doar factura, adică încasa niște bani. Restul treburilor îl făcea Ioan Borzea de la Omaum și Carlos Scopel, șeful de șantier a celor de la Impregilio. Ei decideau unde merge materialul, pe ce porțiuni și cine îl pune în operă, adică îl tasează. Ceea ce ne întărește convingerea că Bebe Kovesi era folosit în acest șantier numai pentru numele său.
Cel care m-a contactat a depus și el plângere la DNA, pe la sfârșitul anului 2015. Nici el nu a mai fost contactat de atunci de către vreun organ de cercetare.
Un aspect asupra căruia Kovesi și Moraru tac la unison
Mihaela Moraru Iorga (foto), de acum fost procuror DNA, dată afară din structura centrală din cauza refuzului său de a face testul poligraf în ancheta înregistrărilor din ședințele instituției, a recunoscut că dosarul există, că a cerut unele măsuri în acest dosar și că subiectul este extrem de sensibil. Da, dosarul este extrem de sensibil pentru că italienii s-au prevalat de faptul că autostrada s-a surpat din cauză că au fost obligați s-o inaugureze în mare grabă. În mare grabă dar cu o întârziere de un an și jumătate față de termenul angajat prin contract. În baza acestor fapte cei de la Impregilio au și câștigat despăgubirile la Curtea de Arbitraj de la Paris în valoare de 20 de milioane de euro pe care ar trebui să-i plătească statul român. În cazul în care vina ar pica pe italienii de la Impregilio, atunci nu numai că statul român nu ar mai avea de plătit nimic, dar ar putea să ceară despăgubiri de la constructor. Problema este că vina nu aparține statului român sau constructorului italian ci unor oameni din ambele tabere, români cu proptele la toate nivelurile statului, precum și italieni care aveau putere de decizie în interiorul antreprenorului general. Din dorința de a scoate adevărul la iveală, oricât de greu de suportat ar fi, vom continua publicarea anchetei jurnalistice și a documentelor care au stat la baza acesteia.
Șefa DNA ar trebui să facă public momentul înregistrării Dosarului
După apariția episodului doi din Evenimentul zilei, cu privire la implicarea lui Eduard Kovesi în afaceri ilegale, cel cu declarațiile martorilor, a urmat interviul Laurei Codruța Kovesi, acordat duminica site-ului ziare.com. Despre subiectul dosarul autostrăzii scufundate Sibiu- Orăștie, lucrurile au rămas la fel ca la început, adică în ceață. Șefa DNA a declarat că dosarul a început sub o doamnă procuror care a ieșit la pensie, că apoi a fost preluat de procurorul Mihaela Moraru Iorga, care tocmai a fost dată afară din DNA și că dosarul se află acum la un domn procuror care își face treaba foarte bine. Nimic despre implicarea fostului soț în acest dosar! Ba mai mult, s-a uitat fix în camera de filmat și a spus că nu mai are nicio treabă cu Eduard Kovesi de la pronunțarea divorțului, adică de acum 10 ani. Dacă este adevărat sau nu, rămâne să ne lămurim în timp.
Un nume care sperie de moarte
Cert este însă că atât Bebe Kovesi și mai ales cei care l-au atras pe acesta în preajma șantierelor au profitat din plin de rostirea numelui Kovesi. Atăt ca să-i sperie de moarte pe toți cei care ar fi îndrăznit să-și ceară drepturile bănești, căt și pe cei care ar fi încercat să verifice ilegalitățile din șantier, semnalate de cei care au lucrat acolo ca subcontractori ai italienilor și ai interpusilor acestora. Altfel nu se explică de ce l-ar fi solicitat pe Bebe Kovesi să devină interpus și pentru alte șantiere cum ar fi Lugoj - Deva sau Sebeș - Turda.
La fel cum Dan Andronic se aștepta ca Laura Codruța Kovesi să recunoască faptul că a fost în seara cu pricina în sufrageria lui Oprea și eu mă așteptam să arunce bomba și să spună că dosarul autostrăzii a început în anul 2013, cu doi ani înainte de surpare, adică exact din perioada de execuție a acesteia!
Plângeri în zadar
La momentul în care martorii despre care am vorbit în serial au ajuns în fața procurorului Mihaela Iorga Moraru, în anul 2015, dosarul exista deja! A început pe baza unor plângeri și sesizări făcute de către diferiți oameni țepuiți de cei care ar fi trebuit să-i plătească, sesizări făcute pe la diferite insituții, pe la Alba Iulia, Sibiu sau București. Ciudat este că nici Laura Codruța Kovesi în interviul său dar nici procurorul Mihaela Iorga Moraru, în intervențiile sale din emisiunile televiziunilor, nu au amintit acest mic amănunt.
Toată presa ar trebui să ceară DNAului să facă public numărul acestui dosar, data de înregistrare și în baza a ce a fost deschis dosarul respectiv