Potrivit prevederilor din Codul penal, persoanele care nu se prezintă la comisiile parlamentare de anchetă și care împiedică un act procedural şi refuză să furnizeze informaţiile sau documentele solicitate pot fi acuzate de infracțiune și se pot alege cu închisoare de la trei luni la un an sau amendă.
„Fapta persoanei care face afirmaţii mincinoase sau nu spune tot ce ştie în faţa Comisiei de anchetă este considerată împiedicare a aflării adevărului şi constituie infracţiune, dispoziţiile art. 273 Cod Penal aplicându-se corespunzător”, mai prevede proiectul.
Actul normativ stipulează că „persoanele citate care nu se prezintă la audieri din motive imputabile sunt considerate incompatibile cu orice funcţie publică prevăzută în Legea 144/2007, pe o perioadă de trei ani, începând cu data neprezentării la audieri, dată înscrisă în citaţie. Dacă persoanele care nu se prezintă la audieri ocupă o funcţie publică, ele sunt revocate, destituite sau eliberate din funcţie. În cazul în care se solicită informaţii în materie penală, Comisia de anchetă trimite o cerere scrisă procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, care are obligaţia de a furniza copii ale documentelor care conţin actele şi datele necesare realizării obiectivelor în vederea cărora a fost constituită comisia. (...) Dacă şedinţa comisiei s-a desfăşurat cu uşile închise, parlamentarii membri ai Comisiei de anchetă sunt obligaţi să păstreze secretul, fiind sancţionaţi dacă dezvăluie elemente ale lucrărilor”, se arată în proiect, potrivit Agerpres.
„Ancheta parlamentară verifică fapte sau împrejurări, şi nu persoane şi aceasta nu se substituie anchetei judiciare, având un obiect şi o finalitate diferite, ele putând coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului, chiar dacă acelaşi segment al realităţii este cercetat şi documentat. Investigaţiile efectuate de comisiile de anchetă ale Parlamentului nu le înlocuiesc pe cele ale organelor judiciare şi nu intervin în procedura judiciară. Comisia de anchetă nu dă verdicte prin care se constată vinovăţia unei persoane, ci doar constată o stare de fapt şi face propuneri/recomandări organelor competente”, sunt informațiile din actul normativ, care va intra în dezbaterea Senatului ca primă Cameră sesizată, mai scrie sursa citată.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
