Justitie
Curțile de Apel susțin că Justiția riscă un colaps sistemic. Solicitare oficială către Nicușor Dan
Președinta Curții de Apel București: „Justiția a trecut de la câmp tactic la o arenă” (sursă foto: Arhiva EVZ)
Din cuprinsul articolului
Cele 16 curți de apel din România i-au transmis președintelui Nicușor Dan o solicitare oficială prin care cer retrimiterea în Parlament a legii privind pensiile magistraților, adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan și trecută de controlul Curții Constituționale. Instanțele susțin că actul normativ afectează grav statutul profesional al judecătorilor și procurorilor și poate avea consecințe majore asupra funcționării sistemului judiciar.
În memoriul adresat șefului statului, semnat de cele 15 curți de apel civile și de Curtea de Apel a Parchetului Militar, magistrații afirmă că legea „elimină”, în realitate, pensiile de serviciu.
Curțile de Apel invocă importanța lui Nicușor Dan în promulgare
Instanțele subliniază că președintele are un rol „esențial” în procedura de promulgare a legii, „nu unul pur decorativ”, și că deține „competenţa constituţională de a verifica el însuşi legea în raport cu respectarea exigenţelor de oportunitate, de reflectare a unei jstificări reale sociale, economice sau politice în adoptarea unui act normativ”.
Curțile de apel avertizează că forma actuală a legii ar putea „să determine un regres al protecției valorii statului de drept”. În același document se arată că „Orice măsură legislativă națională care afectează condițiile statutare și materiale ale judecătorilor, inclusiv regimul pensiilor de serviciu, intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii în măsura în care este susceptibilă să influențeze independența acestora, astfel cum a statuat în mod constant Curtea de Justiție”.
Nicușor Dan. Sursa foto: Captură video Youtube
„Actul normativ echivalează cu eliminarea pensiilor de serviciu”
Potrivit semnatarilor, noua reglementare va crea mai multe regimuri de pensionare pentru magistrați, cu „discrepanţe majore între magistraţii pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.282/2023, magistraţii pensionaţi după intrarea în vigoare a Legii nr.282/2023 şi viitorii magistraţi pensionari”.
De asemenea, instanțele apreciază că „actul normativ este lipsit de previzibilitate şi, în fapt, echivalează cu eliminarea pensiilor de serviciu pentru această categorie profesională”, în condițiile în care pentru peste 45% dintre judecători și procurori vârsta de pensionare ar urma să crească brusc la 65 de ani.
Memoriul arată și că „judecătorii români sunt supuşi celui mai drastic regim de interdicţii şi incompatibilităţi”, comparativ cu alte categorii profesionale.
„În afara activităţii de bază şi a unor activităţi aproape nesemnificative din punctul de vedere al eventualei retribuiri a acestora, precum elaborarea de articole sau diverse lucrări ştiinţifice ori literare, singura posibilitate a sa de a-şi suplimenta veniturile – în niciun caz unele foarte mari – este aceea de a desfăşura activitate didactică în învăţământul superior, precum şi în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii sau al Şcolii Naţionale de Grefieri”, se mai arată în document.
Curtea de Apel București. Sursă foto: Arhiva EVZ
Acuzații de discriminare și comparații cu CCR
Curțile de apel susțin că legea produce o „discriminare” față de magistrați. „Prin eliminarea pensiei de serviciu sau reducerea ei, în mod drastic, magistraţii sunt vădit discriminaţi, în raport cu alte categorii de funcţionari publici/înalţi demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât cea de care beneficiază magistraţii, fără ca aceştia din urmă să fie compensaţi, în mod proporţional, corespunzător absenţei unor drepturi fundamentale, pe o perioadă îndelungată de timp, cel puţin 35 de ani, perioadă în care nu le este permis să îşi procure venituri suplimentare”, arată instanțele.
Semnatarii reclamă și o „discrepanță semnificativă” și „nejustificată” între regimul pensiilor magistraților și cel aplicabil judecătorilor Curții Constituționale, care, deși au mandate limitate la nouă ani, beneficiază de un regim „deosebit de favorabil” comparativ cu magistrații de carieră, „supuşi unui regim draconic de interdicţii şi incompatibilităţi, pe parcursul întregii cariere profesionale, respectiv pentru minim 35 de ani”.
Justiția riscă un „colaps sistemic”. Curțile de Apel din România, apel către Nicușor Dan
Instanțele avertizează că legea „va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar”. „Creşterea, din nou, a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze alte plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, se arată în memoriu.
Curțile de apel invocă și „deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal”, susținând că aceste probleme „au fost în mod constant aduse în atenția publică”, dar au fost „ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”.
„În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, având în vedere volumul ridicat de activitate, complexitatea activităţii şi riscurile de exod din profesie, justiţia din România ea însăşi riscă să intre într-un colaps sistemic inevitabil. În același timp, eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o pur ipotetică «garanție» a independenței acestora, nesusținută de realitate”, mai transmit semnatarii.
Noua lege stabilește că pensia magistraților va reprezenta 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut în prezent. Totodată, vârsta de pensionare va crește anual cu câte un an, astfel încât, în 2042, judecătorii și procurorii vor ieși la pensie la 65 de ani. Pensionarea anticipată rămâne posibilă pentru cei cu o vechime de 35 de ani, însă în cazul în care nu este împlinită vârsta standard de 65 de ani, se aplică o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
