Social
România, obligată să reformeze pensiile militare după ani de amânări: Ar trebui să ne așteptăm să pună haosul întreținut de guvernanți
Militari. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
România nu mai poate amâna reforma pensiilor militare, avertizează expertul în politici de securitate Hari Bucur Marcu, care susține că actualul context regional obligă statul să repare probleme vechi ale sistemului. În opinia sa, războiul din Ucraina și riscurile de esecuritate tot mai mari impun decizii rapide privind statutul militarilor și drepturile acestora, potrivit Gândul.
Reforma pensiilor militare, test major pentru Guvern
Analistul consideră că Executivul condus de Ilie Bolojan nu mai poate evita reforma pensiilor militare, ignorată de guvernele succesive în ultimii 15 ani. Potrivit expertului, actualul guvern nu mai are posibilitatea de a simula schimbări fără efecte reale.
Problemele militarilor, în special ale celor trecuți în rezervă, au fost intens discutate în spațiul public, însă fără rezultate legislative concrete. Hari Bucur Marcu afirmă că subiectul a fost constant evitat, în timp ce percepțiile publice au fost influențate de informații eronate.
„Reforma pensiilor militarilor din Armata României (care sunt pensii de serviciu militar la stat și nu au absolut nimic special în ele) este o problemă amânată de mai bine de 15 ani deja”, spune Hari Bucur Marcu.
Expertul subliniază că, din 2010 până în prezent, orice tentativă de reformă a fost blocată, iar discuțiile despre pensiile „uriașe” ale militarilor au deturnat dezbaterea reală.
Hari Bucur Marcu / sursa foto: FB
Critici la adresa aleșilor
Analistul afirmă că politicienii au preferat să servească interese de moment în loc să clarifice cadrul legislativ al pensiilor militare.
„În loc de reforma acestor pensii, care sunt parte integrantă a relației militarului cu serviciu activ de lungă durată în Armată cu statul România (…) ar trebui să ne așteptăm ca reforma pensiilor (…) să pună în sfârșit în ordine și haosul intenționat, întreținut de guvernanții României, în relație cu militarii din Armata României”, punctează el.
Potrivit expertului, reforma anunțată pentru luna martie ar trebui să vizeze atât militarii, cât și personalul din Ministerul Afacerilor Interne și din sistemul de apărare națională.
Statutul militarilor, definit constituțional
Hari Bucur Marcu explică faptul că reorganizarea sistemului trebuie să pornească de la principiile constituționale privind rolul armatei.
„Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale“, conform Constituția (Articolul 118).
Expertul susține că militarii nu pot fi comparați cu alte categorii profesionale din sectorul public, deoarece activitatea lor presupune disponibilitate permanentă și restricții specifice.
Ce produc militarii pentru statul român
Analistul respinge ideea potrivit căreia militarii nu ar genera valoare pentru societate, explicând că rolul lor este garantarea securității statului.
„Ce produc militarii din Armata României, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, 52 de săptămâni pe an, este garantarea suveranității (…) și a democrației constituționale”, mai spune el.
În acest context, pensiile militare sunt considerate parte a relației contractuale speciale dintre stat și cadrele militare, stabilită prin statute adoptate prin lege organică.
Reforma pensiilor militarilor, ignorată de-a lungul anilor
Expertul explică faptul că statutele militare funcționează ca forme specifice de contract între militar și stat.
„Aceste statute sunt de fapt contractele de muncă ale militarilor din Armată cu statul România, deoarece fiecare militar dobândește un statut altul decât orice alt angajat la stat, cu care nu nici nu are cum să se compare”, afirmă Hari Bucur Marcu.
El arată că aceste reguli stabilesc condițiile de pregătire, avansare și serviciu, precum și statutul militarilor inclusiv după retragere. Expertul atrage atenția că jurământul militar implică asumarea unor riscuri extreme, iar acest aspect nu poate fi cuantificat strict financiar.
„Pentru a da credibilitate misiunii constituționale a Armatei (…) militarii depun un jurământ de credință (…) să apere patria, chiar și cu prețul vieții lor”, subliniază el.
Potrivit analistului, pensia militară reprezintă forma prin care statul recunoaște serviciul militar îndelungat. Hari Bucur Marcu consideră că reforma trebuie să înceapă prin separarea pensiilor militarilor din Armată de cele ale altor structuri.
„De aici rezultă că o lege a pensiilor militarilor din Armata României trebuie să fie separată de orice alte legi de pensionare a personalului militar din alte forțe ale armatei (…)”, mai spune el.
Expertul critică inclusiv situațiile în care anumite categorii profesionale devin militare doar la momentul pensionării pentru a beneficia de același sistem.
De ce pensiile militare nu pot fi contributive
Analistul susține că pensiile militare nu pot funcționa pe model contributiv clasic, deoarece fac parte din cheltuielile de personal ale apărării naționale.
„Nu s-a inventat încă vreun sistem de pensii care să ia locul plății pensiilor militare de stat de la bugetul de stat”, afirmă el.
Potrivit expertului, statul asigură militarilor condițiile de trai și pregătire tocmai pentru ca aceștia să se concentreze exclusiv pe apărarea țării. Hari Bucur Marcu consideră că reforma ar trebui să elimine diferențele dintre militarii pensionați în perioade diferite, dar aflați în condiții similare de serviciu.
„Toate astea fiind spuse, este de așteptat ca o reformă a pensiilor militare de stat să repare toate improvizațiile și intervențiile politicianiste (…) astfel încât să nu mai existe nicio diferență de plată între militarul care iese astăzi la pensie și cel ieșit la pensie acum 20 de ani”, susține expertul.
El afirmă că toate partidele politice au contribuit, în timp, la dezechilibrele actuale ale sistemului.
Schimbări propuse în statutul militarilor
Expertul mai spune că ar trebui regândită și noțiunea de pensionar militar în rezervă.
„Cadrele militare pot fi în serviciul activ sau în serviciul în rezervă (…) Rămânând ca doar cadrele militare care și-au încetat serviciul militar activ sau în rezervă să treacă în retragere, o dată cu primirea unei pensii militare de stat”, încheie Hari Bucur Marcu.
În opinia sa, reforma pensiilor militare reprezintă nu doar o măsură socială, ci una esențială pentru funcționarea corectă a sistemului de apărare și pentru credibilitatea statului român față de propriii militari.
