Economie
Când vor crește pensiile și salariile românilor. Anul viitor este privit cu pesimism de către președintele Consiliului Fiscal
Sursă foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrage atenția asupra necesității unui guvern complet cât mai curând, capabil să continue consolidarea fiscal-bugetară, reformele și absorbția fondurilor europene.
Daniel Dăianu: pesimism privind pensiile și salariile din 2027
Într-un context economic delicat, economistul estimează că bugetul pe 2027 ar putea aduce doar majorări moderate ale pensiilor și salariilor, menite să protejeze coeziunea socială. Dăianu subliniază că economia României nu dispune de flexibilitatea unor economii mari și robuste, iar corecțiile fiscal-bugetare majore au efecte dureroase asupra populației.
În articolul de pe pagina Consiliului Fiscal, el arată că obiectivul continuării consolidării este reducerea deficitului la 3% din PIB în câțiva ani. O colectare mai eficientă a taxelor este considerată esențială pentru susținerea cheltuielilor publice, inclusiv în domeniul apărării, educației și sănătății. Aceasta ar permite și o creștere moderată a pensiilor și salariilor, fără a compromite echilibrul bugetar.
„Există oboseală a populației din cauza programului de corecție fiscal-bugetară, mai ales pentru cei cu venituri mici. Bugetul pe 2027 ar putea include o indexare cumpătată a pensiilor și salariilor, pentru a nu ignora coeziunea socială. Consolidarea nu se termină în 2026; trebuie să continue pentru a crea spațiu fiscal și a susține cheltuielile prioritare”, explică Daniel Dăianu.
Reforma salarizării și prioritățile politice
Economistul avertizează că reforma salarizării trebuie implementată cu prudență pentru a nu bloca reducerea deficitului public. În opinia sa, liderii politici sunt deja concentrați pe alegerile din 2028, ignorând problemele economice urgente.
„Esențial acum este să ne ocupăm de situația economică, nu să discutăm anticipat alegerile viitoare. Ne lipsesc deciziile mature și responsabile care să gestioneze criza actuală”, a mai transmis Daniel Dăianu.
El insistă asupra necesității unui guvern rapid, care să continue măsurile de consolidare fiscală și reformele, precum și să gestioneze eficient fondurile europene. Stabilitatea politică și credibilitatea guvernului sunt decisive pentru percepția piețelor și încrederea societății.
Dăianu avertizează că schimbarea guvernului din România nu poate fi comparată cu instabilitatea politică din alte țări precum Bulgaria sau Marea Britanie, deoarece România se confruntă cu deficite bugetare și externe foarte mari: „Polonia și Ungaria ar avea în acest an deficite bugetare mai înalte decât în România, în jur de 7% din PIB. Dar ambele aceste țări au balanțe externe (de cont curent) relativ echilibrate și venituri fiscale considerabil mai mari, au economii mai competitive. Polonia și cheltuiește pentru apărare mai bine de dublu ca procent din PIB suma alocată în România”,
„O corecție fiscal-bugetară de amploare, cum este cazul României, nu se poate realiza fără ca societatea să sufere efectele; cineva trebuie să plătească, chiar dacă povara ajustării, din nefericire, nu este distribuită în mod echitabil. Această corecție se face în mod gradual, dar este oricum cu dureri”, a mai arătat Dăianu
Daniel Dăianu. Sursă foto: captură video
Impactul asupra BNR și a pieței valutare
Economistul explică că presiunea fiscală complică misiunea Băncii Naționale, iar instabilitatea politică va îngreuna gestionarea monedei naționale. Încrederea în leu depinde direct de consolidarea fiscal-bugetară și de finanțarea deficitelor.
„Inflația foarte mare din a doua parte a lui 2025 și din primul semestru din 2026 este rezultat al creșterii taxelor și impozitelor și al liberalizării tarifului la electricitate. Au crescut venituri fiscale ale bugetului și s-au diminuat cheltuieli cu salarii și pensii în termeni reali (taxa prin 3 inflație). Nu războiul din Orientul Mijlociu a fost factorul principal ce a crescut inflația de la un cca. 5% (dacă nu ar fi început corecția fiscal-bugetară) la peste 10% în mai 2026. Înainte de izbucnirea acestui conflict militar, inflația era deja peste 9%”, a mai scris Daniel Dăianu.
El subliniază că un guvern care să nu pună în discuție consolidarea fiscal-bugetară și să gestioneze eficient atragerea fondurilor europene este esențial pentru stabilitatea economică a României. Fără un astfel de guvern, politica monetară și stabilitatea leului vor rămâne vulnerabile, iar măsurile de reformă în educație, sănătate și apărare vor fi compromise.
Daniel Dăianu avertizează: datoria publică va fi tot mai apăsătoare
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, trage un semnal de alarmă asupra situației deficitului bugetar și a sustenabilității datoriei publice, avertizând că neglijarea acestor probleme ar putea avea consecințe serioase pentru economia României:
„Dacă nu corectăm deficitul bugetar, datoria publică va fi tot mai apăsătoare, din cauza creșterii serviciului său; dobânzile vor trece dincolo de 3% din PIB (a se vedea secțiunea privind sustenabilitatea datoriei publice din raportul Consiliului Fiscal privind proiectul de buget, martie 2026); sustenabilitatea datoriei publice ar deveni o mare problema”, mai arată economistul.
În opinia sa, „România suferă de sindromul deficitelor gemene, cu deficit de cont curent care a fost puțin sub 8% din PIB în 2024, cu o scădere nu mare ca procent în 2025. În plus, finanțarea acestor deficite se face prin împrumuturi externe în proporție de cca. 50%. Diminuarea deficitului bugetar este de judecat și din perspectiva balanței externe. Dacă nu am avea deficite externe mari (așa cum este balanța externă în alte state din regiune), piețele externe ar putea tolera deficite bugetare de peste 4 % din PIB, desigur, nu la nesfârșit”.
