Guvernul României. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
România se confruntă cu un risc major de deteriorare a ratingului de țară pe fondul instabilității guvernamentale, situație care pune sub semnul întrebării consolidarea fiscală și accesul la finanțare externă.
Căderea Guvernului, în urma moțiunii de cenzură votate de 281 de parlamentari, a declanșat deja turbulențe severe pe piața valutară, leul atingând un curs de 5,2688 unități pentru un euro în ziua de miercuri, după ce marți coborâse la un minim istoric de 5,2180.
Impactul instabilității asupra pieței valutare
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a precizat că volatilitatea leului este o reacție previzibilă la schimbarea Executivului, însă îngrijorarea provine din dezechilibrele macroeconomice structurale ale țării.
„Tumultul de pe piaţa valutară (deprecierea leului) este firesc, dată fiind căderea Guvernului prin moţiune de cenzură. Oriunde în lume, o criză politică se vede pe piaţa valutară şi pe alte pieţe interne. La noi, îngrijorarea este mai mare, pentru că ţara se confruntă cu dezechilibre considerabile (deficitul bugetar şi cel extern, de cont curent). Aceste deficite se acoperă, în largă măsură, prin fonduri împrumutate din exterior. Există şi riscul valutar, România nefiind în zona euro. Şi nu se poate cere Băncii Naţionale să fie un factotum; ea nu are o baghetă magică care să ofere un leac universal la metehnele şi slăbiciunile politicilor guvernamentale.
Criza politică de acum putea să fie evitată. Dar această constatare face parte din istorie. Acum contează ce trebuie făcut pentru a nu se curma procesul de consolidare fiscală, de care depind credibilitatea ţării, accesul la finanţare şi refinanţare. Ar fi foarte rău ca România să sufere o deteriorare a riscului suveran, să ajungă la nivel de "junk", acum avem, totuşi, un investment grade. Deja se aud în spaţiul public tot felul de idei năstruşnice, care ar agrava din nou starea bugetului public”, a declarat Daniel Dăianu la Digi24.
Daniel Dăianu. Sursă foto: captură video
Necesitatea unei guvernări responsabile
În fața perspectivelor electorale pentru 2028, oficialul a subliniat că orice tentativă de deviere de la traiectoria bugetară ar fi contraproductivă, pledând pentru o administrare lucidă a resurselor și reformelor.
Continuarea ajustării deficitului bugetar este considerată esențială pentru menținerea procesului de consolidare fiscală, în condițiile în care acesta a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Pentru 2026 este estimat un nivel de aproximativ 6,2% din PIB, însă atingerea pragului de 3% presupune măsuri ferme și o guvernare stabilă.
