Tribunalul suprem la care se duc procesele cele mai grele. Sunt mize de miliarde

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Sunt conflicte comerciale care ajung la nivelul de țări. Cum se rezolvă aceste dispute a explicat Ștefan Deaconu, Președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR. Specialistul în drept a fost invitat, luni, la podcastul Picătura de business, realizat e Radu Preda pentru capital.ro și evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România.

Tribunalul suprem, la care se duc procesele cele mai grele. Sunt mize de miliarde

„Ce se întâmplă când una dintre părțile unui litigiu comercial e statul?”, a întrebat Radu Preda. „Dacă statul acționează prin intermediul unei companii și se comportă într-un contract ca un comerciant obișnuit, un minister încheie un contract comercial prin care achiziționează anumite servicii. Poate foarte bine ca acel contract pe care îl încheie, un contract de achiziție publică, să prevadă o astfel de clauză arbitrală. Există la nivel statal sau între state acorduri internaționale de protecție a investițiilor reciproce”, a spus invitatul emisiunii.

„Ca un stat să atragă investitori străini, trebuie să acorde acestor investitori și anumite garanții. Și dau exemplul României, care după 1990, ieșind din tipul de economie centralizată, s-a spus: avem o economie de piață, în care avem nevoie de investiții străine. Și au fost chemați investitori străini din alte țări, să vină să investească în România.

Există investiția la Dacia, a celor de la Renault sau investiția americană care a fost la Smithfield sau la Craiova, Ford. Un investitor străin Vrea să aibă și niște garanții că nu vine cu banii în țară și a doua zi tu îi, nu știu, dai o lege.

Magistrala Albastră. Mii de pionieri au simbolizat grafic portretele lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu la inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră

Autostrada Moldovei schimbă harta rutieră a României. A7 se apropie de un moment-cheie

Dacă se încalcă un tratat bilateral

Și atunci, un astfel de acord bilateral, care se semnează între două state, prin care își protejează reciproc investițiile. Acord bilateral, să zicem România - America, în care orice investitor american în România beneficiază de clauzele acestui tratat bilateral, la fel și un român dacă se duce și investește în America”, a mai precizat invitatul podcastului.

Radu Preda a ridicat o posibilă problemă ce poate apărea într-o relație comercială: „Dacă statul român încalcă și anulează o parte din prevederea celui tratat? Este acționat de investitor sau și de statul american?”

Există o instanță a Băncii Mondiale, care se ocupă cu astfel de conflicte comerciale cu mari implicații finanicare, spune Ștefan Deaconu.

Răsunătorul caz Roșia Montană

„Acel investitor va putea da în judecată statul român. În general, statele intervin foarte rar. Pot interveni de partea investitorului, dar cel care are interesul pentru că nu statul american, să zicem, a fost deposedat de sume, ci investitorul care a venit cu investiția. Adică cel care are interesul este investitorul. Acest tip de litigii sunt soluționate separat.

Deci nu intră în competența noastră sau a celorlalte curți de arbitraj despre care v-am vorbit, nici ICC, nici Viena, nici Londra, nici Bucureștiul nu mai este competent. Ci există un tribunal specializat, al Băncii Mondiale. ICSID. Acest tribunal soluționează acest tip de litigii, care derivă din tratatele bilaterale. Probabil că ați auzit cel mai răsunător e cazul Roșia Montana. Dar au mai fost astfel de litigii, ultimul caz cel legal. de Casa Radio, câștigat de statul român.”