Justiția în era AI. UNBR, limite privind utilizarea inteligenței artificiale în sectorul judiciar
- Mădălina Sfrijan
- 7 mai 2026, 16:02
Justitie. Sursa foto: AI Inteligența arrificială nu poate înlocui judecata umană, ci rămâne un instrument auxiliar în justiție, a arătat Traian Briciu, președintele UNBR. Pentru a trasa aceste limite, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a semnat un memorandum privind utilizarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar, în timpul unui eveniment organizat de Administrația Prezidențială.
AI, considerat un instrument auxiliar în Justiție
Documentul a fost semnat de președintele UNBR, Traian Briciu, împreună cu reprezentanți ai instituțiilor din justiție, ai autorităților publice și ai mediului academic și tehnologic.
„Acest demers fără precedent marchează începutul unei abordări coordonate la nivel național de către instituțiile implicate în actul de justiție și domeniile conexe și transmite un semnal puternic privind modul în care tehnologia va fi integrată în sistem”, au arătat organizatorii forumului.
Memorandumul stabilește că inteligența artificială va avea un rol strict auxiliar în actul de justiție, în timp ce decizia finală va rămâne întotdeauna la judecător sau la profesionistul dreptului implicat în cauză.
„Mesajul central care a traversat dezbaterile este clar: inteligența artificială este necesară pentru eficientizarea justiției, dar nu poate înlocui judecata umană, iar sistemul trebuie să rămână ancorat în responsabilitatea și discernământul profesional al oamenilor”, se arată în documentul semnat la Cotroceni.
În acest context, sunt prevăzute mecanisme de implementare treptată, prin grupuri de lucru interinstituționale, proiecte pilot și evaluări periodice, astfel încât introducerea să fie controlată și adaptată nevoilor reale ale sistemului.

UNBR. Sursa foto Arhiva EVZ
Președintele UNBR, avertisment privind dependența de tehnologie
Președintele UNBR, Traian Briciu, a atras atenția asupra riscului ca, pe măsură ce tehnologia avansează, controlul uman să se diminueze treptat.
„Cât timp va mai putea omul să exercite efectiv controlul asupra acestor instrumente? Pe măsură ce sistemele de inteligență artificială devin tot mai performante și oferă soluții din ce în ce mai sofisticate, există riscul ca dependența de acestea să erodeze treptat capacitatea umană de analiză și sinteză”, a spus acesta.
Reprezentantul UNBR a adăugat că problema nu este una strict tehnologică, ci ține de modul în care profesioniștii din acest sector își păstrează rolul decizional și autonomia profesională în raport cu noile instrumente digitale.
„Dezbaterea nu mai este despre dacă trebuie folosită inteligența artificială, pentru că acest lucru este deja inevitabil. Miza reală devine modul în care este folosită și, mai ales, capacitatea profesioniștilor dreptului de a rămâne în control”, a adăugat Traian Briciu.
Educația, un aspect important pentru cei care vor o carieră în Justiție
Reprezentantul UNBR a insistat și asupra rolului educației în adaptarea la noile realități tehnologice.
„În acest context, rolul educației devine esențial. Fără o formare adecvată, există riscul ca inteligența artificială să nu fie doar un instrument, ci un substitut al gândirii juridice”, a avertizat președintele UNBR.
Conform comunicatului, participarea Uniunii Naționale a Barourilor din România la acest proces este prezentată ca o garanție că digitalizarea justiției va rămâne sub control instituțional și va respecta principiile fundamentale ale profesiei juridice.
„Tehnologia trebuie integrată, dar în condiții care să păstreze standardele profesionale, responsabilitatea și garanțiile fundamentale ale dreptului la apărare”, mai arată UNBR.