Birou. Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Inteligența artificială a devenit, în ultimul an, o prezență tot mai vizibilă în activitatea profesională. Aproximativ 48% dintre angajați consideră AI un instrument extrem de util, capabil să le simplifice sarcinile de zi cu zi, se arată în studiul realizat de genesisproperty.net.
Inteligența artificială generează îngrijorări în rândul angajaților
Extinderea accelerată a tehnologiei în toate aspectele muncii generează îngrijorări, arată sondajul realizat de Genesis Property la începutul anului, pe un eșantion de 1.146 de angajați din România, evidențiază această dualitate de percepții.
Aproape 66% dintre respondenți se declară preocupați de riscul unei dependențe excesive de inteligența artificială la locul de muncă. Totodată, 56% cred că utilizarea extinsă a tehnologiei poate duce la dezumanizarea activităților profesionale.
Un procent de 40% privește cu prudență impactul AI asupra pieței muncii. În plus, 31% dintre participanți afirmă că resimt anxietate atunci când se gândesc la siguranța jobului pe termen lung.
Există și domenii bine conturate în care angajații consideră că inteligența artificială nu ar trebui să intervină. Aproximativ 62% susțin că AI nu ar trebui implicată în decizii care afectează direct oamenii, precum evaluările, promovările sau concedierile.
De asemenea, 53,6% resping ideea utilizării tehnologiei pentru analizarea emoțiilor, motivației sau stării psihologice. Peste 35% consideră că relațiile interpersonale și dinamica echipelor trebuie să rămână exclusiv în sfera umană.
Limitele acceptării AI la locul de muncă
Pentru 29,6% dintre respondenți, leadershipul și asumarea responsabilității nu pot fi transferate tehnologiei. Aceste rezultate indică o nevoie clară de echilibru între automatizare și factorul uman.
Deși avantajele AI sunt recunoscute, există o rezistență evidentă în fața extinderii acesteia în zone sensibile. Angajații trasează astfel o linie între eficiență și păstrarea valorilor umane.
Pe de altă parte, contribuția tehnologiei la creșterea productivității este incontestabilă. Automatizarea sarcinilor repetitive este menționată de 53% dintre participanți drept principal beneficiu.
Analiza rapidă a datelor este apreciată de 40%, iar 28% evidențiază rolul AI în susținerea activităților creative. Chiar și în aceste condiții, tot mai mulți angajați consideră necesară o recalibrare a modului în care tehnologia este integrată în activitatea de birou.
Nevoia de echilibru între digital și uman
Majoritatea nu își dorește reducerea utilizării tehnologiei, ci o experiență profesională mai echilibrată. Aproape 55% dintre respondenți spun că mediul de lucru ar trebui să includă elemente care facilitează deconectarea.
Inteligență artificială. Sursa foto: Arhiva EVZ
Acestea pot varia de la spații de relaxare și zone dedicate interacțiunii până la birouri în aer liber sau interioare cu lumină naturală, ventilație adecvată și plante. În același timp, 34% subliniază necesitatea unor spații dedicate colaborării fără intervenția tehnologiei.
Potrivit Elenei Panait, Head of Leasing & ComYunitY la Genesis Property, se observă o schimbare clară de perspectivă. Angajații nu resping tehnologia, dar nici nu o mai acceptă fără limite.
AI este apreciată atunci când simplifică activitatea, însă devine o sursă de disconfort dacă elimină complet componenta umană sau este percepută ca instrument de control. În esență, oamenii caută un echilibru între inovație și responsabilitate, dar și un mediu care să le ofere atât eficiență, cât și posibilitatea de a interacționa autentic.
Biroul viitorului: tehnologie discretă și flexibilitate
Această tensiune dintre tehnologie și nevoia de uman redefinește inclusiv modul în care angajații își imaginează spațiul de lucru. Conceptul de „smart office” capătă o nouă semnificație, orientată spre discreție și integrare echilibrată
. Aproximativ 37,3% dintre respondenți își doresc un mediu care să crească eficiența fără a elimina decizia umană. În același timp, 35,2% preferă un spațiu în care tehnologia este aproape invizibilă.
Totodată, 31,4% dintre participanți își doresc birouri adaptabile, capabile să răspundă diferitelor nevoi, de la concentrare la colaborare sau relaxare. Aceste așteptări reflectă dorința unui mediu flexibil, centrat pe experiența angajatului.
În ceea ce privește tehnologiile utilizate, unele sunt percepute ca fiind intruzive. Sistemele de monitorizare a activității sunt indicate de 50,8% drept principal factor de disconfort, iar 42,9% se declară îngrijorați de evaluările automatizate ale performanței.
Spațiile de lucru se transformă
În acest context, biroul viitorului se conturează ca un spațiu hibrid, unde tehnologia și componenta umană coexistă fără a se anula reciproc. Zonele de lucru nu mai sunt gândite exclusiv pentru productivitate, ci și pentru echilibru și stare de bine.
Se conturează astfel o combinație între spații digitale eficiente și zone dedicate deconectării sau interacțiunii reale. Această schimbare reflectă evoluția rapidă a așteptărilor angajaților.
Dezvoltatorii de spații de birouri sunt nevoiți să regândească modul în care proiectează mediile profesionale. Genesis Property propune o abordare care depășește simpla construcție de clădiri, mizând pe ecosisteme de lucru orientate spre echilibru.
YUNITY Park, campus fondat de Liviu Tudor, integrează spații verzi, zone de relaxare și facilități dedicate stării de bine. Proiectul se află în a treia etapă de dezvoltare, cu o investiție totală de 50 de milioane de euro.
Datele sondajului: Sondajul Genesis Property privind modul de lucru și așteptările profesionale pentru anul 2026 a fost realizat online la începutul anului. Eșantionul a inclus 1.146 de utilizatori de internet din România. Peste 53% dintre participanți sunt bărbați. Aproximativ 76% sunt angajați fără funcții de conducere, iar aproape 33% au venituri nete care depășesc 6.000 de lei.
