Social
Jurnaliştii de investigaţie, front comun împotriva provocărilor şi propagandei ruseşti. Forum regional la Chişinău
Forumul regional al jurnaliştilor de investigaţie/ Sursa foto: EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Jurnaliştii de investigaţie din şapte ţări s-au întrunit marţi, 3 iunie la Chişinău întrîn cadrul unui forum care va dura două zile. Una din principalele probleme din cadrul forumului este dezinformarea şi propaganda rusească. Potrivit participanţilor, aceasta a devenit o ameninţare în adresa democraţiilor.
Forumul regional al jurnaliştilor de investigaţie/ Sursa foto: EvZ
Pe lângă jurnaliştii de investigaţie din Republica Moldova, la forum participă reprezentanţi ai breslei din România, Danemarca, Bulgaria, Ucraina, Georgia, Kîrgîstan şi Armenia.
În cadrul forului, cei peste o sută de participanţi Peste 100 de participanți abordează provocările cu care se confruntă breasla în condiţiile de instabilitate geopolitică şi ameninţări în adresa democraţiilor. Totodată, participanţii urmeză să configureze modele şi tehnici prin care să influenţeze schimbările spre bine în societăţile cu democraţii fragile.
Jurnaliştii de investigaţie, dezinformarea şi propaganda rusească
Participaţii la forum au reiterat pericolele dezinformării şi propagandei ruseşti asupra democraţiilor în dezvoltare. Un exemplu discutat a fost cel al Georgiei. Ţara în care deocraţia şi libertate de exprimare atinseseră cote înalte ale democraţie, a ajuns să preia exemplul Rusiei cu implementarea practicii privind agenţii străini. În categoria cărora pot fi încadraţi jurnaliştii şi activiştii civici.
Jurnaliştii de Investigaţie despre pericolul propagandei ruseşti: Sursa foto: EvZ
Ne-am confruntat cu numeroase campanii, declanșate nu doar de actori externi, ci chiar de guvern și de biserică. Dacă anterior autoritățile își ascundeau orientarea pro-rusă, acum par să fi copiat direct manualele KGB și FSB.
S-au investit resurse enorme în aceste campanii. Când au dorit să promoveze legea „agenților străini”, au forțat toți funcționarii publici să posteze mesaje identice de susținere. Iar distribuirea lor a fost finanțată direct din bugetul de stat. Mass-media și societatea civilă nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a face față. Partidul de guvernare are acces la fonduri practic nelimitate. Noi facem tot ce ține de noi, dar este extrem de greu să lupți împotriva unei mașinării de dezinformare atât de bine organizate”, a descris situaţia din ţara sa jurnalista georgiană Nino Bakradze.
Ilie Gulca, redactor la postul de televiziune TVR Moldova a comparat situaţia de acum din Republica Moldova cu cea din 1992. Anul când a izbucnit războiul de pe Nistru şi a apărut separatismul din Transnistria.
,,Kremlinul își cunoaște foarte bine țintele și vulnerabilitățile și își elaborează strategiile în mod calculat, exploatând temerile oamenilor prin tehnologii moderne de manipulare și amplificare. Narativele folosite nu sunt noi – ele revin constant la miturile fundamentale promovate încă din perioada sovietică, precum moldovenismul și ideea unei limbi moldovenești. De altfel, aceleași teme erau folosite și în 1991, semn că arsenalul propagandistic este reciclat, dar reconfigurat pentru noile contexte”, a declarat jurnalistul de la Chişinău.
Aşteptările organizatorilor forumului de la jurnaliştii de investigaţie
Organizatorii forumului vor ca jurnaliştii de investigaţie să facă front comun împotriva provocărilor actuale.
Jurnalismul de investigatie este costisitor, necesita resurse, comporta riscuri si cere sa fie facut in echipa pentru mai multa siguranta. Forumul jurnalistilor de investigatie anul acesta s-a extins la nivel regional, tocmai pentru ca jurnalistii de investigatie sa colaboreze, sa lucreze in retele, sa faca investigatii jurnalistice cu impact, mult mai complexe.
Forumul din acest an reuneşte jurnalişti din 7 ţări, inclusiv din România. Statele din regiunea Mării Negre se confruntă cu probleme similiare. Mai ales în contextul războiului hibrid.
Schemele de corupţie, iar mai nou cele legate de manipularea electoraleă funcţionează în toate aceste state. Şi este nevoie ca jurnaliştii de investigatie să colaboreze ca să poată deconspira aceste scheme”, a declarat pentru EvZ Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Republica Moldova.
Cornelia Cozonac, Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova/ Sursa foto:EvZ
Gohar Khodjayan, International Media Support, unul din organizatorii forumului, a declarat pentru EvZ că este al doilea forum de acest fel. Iar locaţia nu a fost întâmplătoare. ,
La Chişinău este linişte. Şi au posibilitate să vină şi jurnaliştii din Ucraina”, a spus Khodjayan.
Reprezentanta IMS a spus că aşteapta ca jurnaliştii din diferite regiuni să se cunoască şi să colaboreze la realizarea investigaţiilor comune.
Jurnalismul de investigaţie este o muncă unicală. Nu ar trebui să căutăm deosebiri mari dintre activitatea jurnaliştilor de investigaţie din Occident şi a celor din ţările Europei de Est. Şi unii şi alţii lucrează la descoperirea unor scheme pe care multe persoane şi organizaţii vor să le păstreze în taină.
De la acest forum aşteptăm rezultate pe trei direcţii. Înprimul rând este vorba de instruire. Ca jurnaliştii de investigaţie să poată face faţă diferitor provocări.
În al doilea rând urmărim schimbul de experienţă dintre jurnaliştii din diferite ţări. Pentru a evita greşelile făcute de alţii. În al treilea rând, vrem ca jurnaliştii de investigaţie din diferite regiuni să colaboreze pentru realizarea anchetelor transfrontaliere”, a spus Oleg Khomenok, reprezentantul reţelei Global Investigative Journalism Network.
