El a precizat că, în 4 mai, s-a dispus sesizarea din oficiu a IJ pentru efectuarea de verificări la Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Caraş-Severin, iar în 31 iulie pentru verificări la Tribunalul Caraş-Severin, ca urmare a unor indicii privind săvârşirea de către Nicuşor Maldea a unor abateri disciplinare.

Oficialul IJ a menţionat că prin rezoluţiile din 3 august, respectiv 10 august s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de judecătorul Maldea pentru abaterile disciplinare: "nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile", "nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de legi sau regulamente", "obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace" şi "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

Cercetat în secret

"Ulterior începerii cercetării disciplinare cele două lucrări au fost conexate. Cercetarea disciplinară este o etapă confidenţială şi obligatorie a procedurii disciplinare în cadrul căreia se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei persoanelor vizate", a subliniat Alin Alexandru.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat percheziţia la biroul folosit de judecătorul Nicuşor Maldea în Tribunalul Caraş-Severin, magistratul fiind vizat într-un dosar al DIICOT.

Dosar la DIICOT

Solicitarea de încuviinţare a percheziţiei a fost prezentată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, care efectuează cercetări faţă de un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual. "În cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2009, a fost constituit un grup infracţional organizat, sprijinit de către un magistrat judecător, care, fiind învestit cu soluţionarea unor dosare privind insolvenţa unor societăţi comerciale, a pretins şi primit suma totală de 80.000 euro de la două persoane cu scopul de a admite cererile de intrare în faliment a respectivelor societăţi. După intrarea în faliment, unul dintre membrii grupului infracţional, având calitatea de lichidator judiciar, a procedat la vânzarea bunurilor acestor societăţi în faliment, la preţuri subevaluate, către alte societăţi controlate de către membrii grupului, societăţi care, la rândul lor, au valorificat bunurile respective către terţi la o valoare mult mai mare", se arată într-un comunicat al DIICOT. Prejudiciul provocat bugetului de stat prin activitatea infracţională a grupării este estimat la 6 milioane de lei.