Justitie
JUDECĂTOR care a trecut prin malaxorul DNA: Imaginea justiției a fost ani de zile MISTIFICATĂ prin MANIPULARE
Florica Roman, judecător la Curtea de Apel Oradea, cu o vechime de peste 30 de ani în sistem, a reacționat, pe blogul personal, la postarea procurorului Bogdan Gabor atrăgând atenția că justiția trebuie corectată pentru a fi mai eficientă în folosul cetățeanului. Magistratul a fost victima procurorului Ciprian Man, alias Mandarină, de la DNA Oradea.
Asociația Procurorilor dorește să nu se mai vorbească despre abuzuri sub pretextul că s-ar afecta „încrederea în justiție”. Este uluitor cât de aroganți și inumani am devenit noi, magistrații, ofuscându-ne la orice critică pe motiv că “ni se încalcă independența” și refuzând să discutam deschis despre problemele și abuzurile din justiție, chiar și când acestea au devenit de notorietate, scrie judecătoarea Florica Roman pe blogul său, citată de Flux 24.
Comunicatul Asociației Procurorilor semnat de procurorul Bogdan Gabor, fost vicepreședinte al CSM
Ne puteți urmări și pe Google News
“Asociaţia Procurorilor din România constată cu îngrijorare înteţirea atacurilor împotriva sistemului judiciar, împotriva procurorilor şi judecătorilor, atacuri care sunt de natură a afecta grav încrederea cetăţenilor în înfăptuirea actului de justiţie şi, pe cale de consecinţă, buna funcţionare a statului.
Afirmații ale unor diferiți formatori de opinie sau ale unor demnitari, prin care se induc idei conform cărora unele disfuncționalități punctuale sunt de fapt vulnerabilitățile întregului sistem judiciar sunt opinii greșite și conduc la o stare de neîncredere a cetățenilor în funcționarea justiției.
Mai mult, constatăm că aceste opinii greşite sunt folosite pentru a justifica modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală care, pe lângă faptul că vor îngreuna mult înfăptuirea actului de justiţie, se transformă în veritabile ameninţări la adresa procurorilor şi judecătorilor.
Astfel, deşi Curtea Constituţională a României a atras atenţia prin două decizii recente, că răspunderea magistraţilor trebuie reglementată de o manieră care să asigure independenţa acestora în înfăptuirea justiţiei, constatăm că se intenţionează transformarea unor abateri disciplinare în infracţiuni ai căror subiecţi speciali să fie procurorii şi judecătorii, respectiv se propune introducerea în Codul penal a două noi infracţiuni, respectiv articolul 280 indice 1 – ,,reaua credinţă” şi articolul 280 indice 2 – „grava neglijenţă”, cu limite exagerate de pedeapsă.
În acelaşi sens, în motivarea unor propuneri de modificare a Codului penal, judecătorii şi procurorii sunt plasaţi alături de „clanurile” infracţionale, fiind indusă ideea că magistraţii constituie grupări infracţionale a căror activitate trebuie combătută, fiind anulată din start încrederea cetăţenilor în activitatea judecătorilor şi procurorilor.
Alături de Consiliul Superior al Magistraturii şi Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Procurorilor din România, recunoscând şi respectând independenţa şi rolul constituţional al celorlalte două puteri, cât şi dreptul la liberă exprimare, face apel la toţi formatorii de opinie şi la reprezentantii celorlalte două puteri ca, toate opiniile şi acţiunile acestora să fie îndreptate spre întărirea încrederii cetăţenilor în înfăptuirea actului de justiţie, având ca rezultat încrederea şi funcţionarea statului de drept.
Asociaţia Procurorilor din România asigură cetăţenii României că judecătorii şi procurorii îşi exercită cu bună credinţă activitatea, iar independenţa acestora este dublată de responsabilitatea pe care aceştia o au în înfăptuirea justiţiei şi în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi a ordinii de drept.
Președinte procuror Bogdan Gabor”
În replică, magistratului de la Curtea de Apel Oradea căruia procurorul Ciprian Man de la DNA Oradea i-a fabricat un dosar penal a reacționat:
„Despre astfel de eșecuri răsunătoare, aproape zilnice, ale justiției, survenite în urma unor practici de anchetă de inspirație sovietică, presa relatează pe larg – și bine face! – iar românii sunt înfiorați.
Complet inadecvat acestui context, se vede că problema Asociației Procurorilor, potrivit comunicatului, nu sunt abuzurile evidente, care cutremură societatea românească, ci preocuparea pentru protejarea unei imagini false a justiției, care ani de zile a fost mistificată prin manipulare la scară națională.
Ani de zile sloganele și lozincile au ținut locul unor analize profesioniste cu privire la eșecurile și erorile din justiție. S-a vorbit în justiție despre independența justiției, independența procurorului, stat de drept, imparțialitatea magistraților, dar nimeni nu a vorbit despre cazuri concrete, despre oamenii prinși în tăvălugul strivitor al unui stat care permite abuzarea propriilor cetățeni fără că magistrații să răspundă pentru asta.
Nu cuvintele politicienilor sau ale jurnaliștilor “ataca justiția”, ci acțiunile abuzive ale celor din justiție o fac. Dacă cetățenii nu ar fi experimentat pe cont propriu disfuncționalitățile din justiția românească, orice critici ale oamenilor politici sau ale presei cu privire la justiție ar fi rămas cuvinte goale, fără că oamenii să le creadă.
Faptul, însă, că peste 80% dintre români doresc o răspundere materială a magistraților nu e din cauza politicienilor ori a presei, ci a acțiunilor celor din justiție.
În loc ca Asociația Procurorilor să facă o autoanaliză, urgentă și necesară, să vorbească deschis despre erori, abuzuri, să facă tot ce îi stă în putere să nu mai fie nenorociți oameni, asociația e preocupată de “imaginea și independența justiției”. Astfel de afirmații sunt, mai ales în acest context, cuvinte goale, găunoase și sfidătoare la adresa victimelor abuzurilor din justiție și a cetățenilor români.
Este rolul presei, în vederea corectei informări a opiniei publice, să relateze despre abuzurile și disfuncționalitățile din justiție. Fiecare critică și devoalare a unui abuz ori disfuncționalitate din justiție este o oportunitate pentru cei din justiție să corecteze lucrurile și să facă justiția mai eficientă în folosul cetățeanului”.
Recomandările noastre
