Justitie
Șeful armatei, acuzat că a încercat să blocheze folosirea probelor obținute de procurori. Curtea de Apel a respins toate argumentele invocate
Gheorghiță Vlad. Sursă foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a pierdut la Curtea de Apel București contestația prin care cerea anularea măsurilor dispuse de procurorii DNA Militar pentru ridicarea telefoanelor sale mobile și excluderea probelor obținute în urma acestora, potrivit Mediafax.
Decizia instanței vine după ce, pe 2 iunie 2026, procurorii militari ai Direcției Naționale Anticorupție l-au pus sub acuzare pe șeful Armatei într-un dosar privind presupuse nereguli legate de încadrări în structurile militare.
Miza litigiului a fost legalitatea modului în care anchetatorii au ridicat dispozitivele electronice utilizate de general.
Ce a reclamat Gheorghiță Vlad
În plângerea depusă la Curtea de Apel București pe 3 iunie 2026, Gheorghiță Vlad a susținut că procurorii nu au justificat suficient necesitatea măsurilor dispuse și nici motivele pentru care telefoanele sale au fost ridicate silit.
Prin avocații săi, șeful Statului Major al Apărării a argumentat că ordonanțele emise de DNA nu conțin o descriere clară a faptelor investigate și nu explică în mod concret legătura dintre dispozitivele ridicate și obiectul anchetei.
Acesta a solicitat restituirea imediată a terminalelor mobile și eliminarea tuturor probelor rezultate din punerea în executare a măsurilor contestate.
Disputa privind ridicarea telefoanelor
Potrivit documentelor prezentate în instanță, procurorii au emis inițial o ordonanță de ridicare silită a telefoanelor. Ulterior, pentru identificarea dispozitivelor, a fost dispusă și o percheziție corporală.
Gheorghiță Vlad a susținut că telefoanele nu se aflau asupra sa în momentul intervenției, ci la o altă persoană, respectiv ofițerul său de protecție. În opinia sa, percheziționarea acestuia ar fi reprezentat o extindere nelegală a efectelor măsurii dispuse inițial împotriva sa.
Apărarea a mai susținut că procedura ar fi trebuit efectuată de un organ de cercetare penală special desemnat și că procurorul militar nu a fost prezent personal la executarea măsurii.
Argumentele privind informațiile clasificate
Un alt punct central al contestației a vizat existența unor eventuale informații clasificate pe dispozitivele utilizate de șeful Armatei.
Generalul a solicitat inclusiv sesizarea Curții Constituționale, susținând că legislația actuală nu oferă garanții procedurale speciale pentru protejarea informațiilor sensibile aflate pe echipamentele de comunicații folosite de militarii cu funcții de comandă și acces la secrete de stat.
Sursa foto: Facebook
Potrivit argumentelor prezentate instanței, actualele prevederi nu fac diferența între cadrele militare cu responsabilități strategice și alte persoane aflate sub investigație penală.
De ce a respins instanța cererea
Judecătorul de drepturi și libertăți al Curții de Apel București a respins toate argumentele formulate de Gheorghiță Vlad.
Instanța a reținut că telefoanele au fost ridicate și sigilate, fără ca prin simpla măsură de ridicare să fie accesate datele informatice stocate pe acestea.
De asemenea, judecătorul a arătat că legislația nu obligă procurorul să execute personal o astfel de măsură și că aceasta poate fi delegată organelor de urmărire penală.
În motivare se precizează că garanțiile referitoare la accesarea datelor și analiza conținutului dispozitivelor sunt specifice procedurii de percheziție informatică, etapă distinctă de simpla ridicare a obiectelor.
Curtea de Apel a respins ca inadmisibilă solicitarea de sesizare a Curții Constituționale și a considerat nefondată plângerea formulată împotriva măsurilor dispuse de DNA.
Totodată, Gheorghiță Vlad a fost obligat la plata sumei de 600 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Dosarul în care este cercetat șeful Armatei
Pe 2 iunie 2026, procurorii DNA Militar au anunțat punerea sub acuzare a lui Gheorghiță Vlad pentru complicitate la uzurparea funcției, într-un dosar care vizează presupuse practici de favorizare și nepotism la încadrările din Armată.
Conform informațiilor apărute în spațiul public, anchetatorii ar fi identificat elemente relevante pentru investigație în urma analizării dispozitivelor aparținând altor persoane cercetate în dosar, inclusiv fostului secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Mihai Șomordolea.
Generalul Gheorghiță Vlad a respins acuzațiile formulate de procurori, a contestat măsurile dispuse în cadrul anchetei și a rămas în funcție după declanșarea urmăririi penale.
Recomandările noastre
