Paște 2019. Tradițiile și obiceiurile ce trebuie respectate în Joia Mare. Ce nu este bine să fac astăzi dacă nu vrei să îți meargă rău

Paște 2019. În Joia Mare, credincioșii de peste tot trebuie să respecte câteva tradiții pentru a nu avea ghinion pentru tot restul anului. Astăzi este ziua în care se vopsesc ouăle și în care se termină torsul și țesutul.

În Săptămâna Patimilor, Joia Mare reprezintă o zi foarte importantă pentru credincioşi. Oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc în biserici. De asemenea, această zi este legată de o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii.

Tradiţia spune că nu este bine să dormi în Joia Mare, după-amiaza, căci cine doarme în această zi va rămâne leneş un an întreg. Dacă doarme o femeie, va veni Joimăriţa care o va face incapabilă de lucru tot anul. De asemenea, se spune că morţii vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuinţe și acolo vor rămâne până în sâmbăta dinainte de Rusalii, conform Alba24.

În Joia Mare, se aprinde focul în curtea casei, pentru ca morţii să se poată încălzi. Focul din Joia Mare se face aprinzând pentru fiecare mort câte o grămăjoară. Așa vor fi şi ei luminaţi pe lumea cealaltă. În unele locuri se duc la biserică băuturi şi mâncăruri, care se sfinţesc şi se dau de pomană, pentru sufletul morţilor. De asemenea, în alte părţi se împart la biserică colivă şi colaci.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

În unele zone ale țării,  joi se înroşesc ouăle, afirmându-se că ouăle roşite şi fierte în această zi nu se strică pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodată. O altă tradiţie specifică acestei zile este nunta sau măritarea urzicilor. După Joia Mare, urzicile nu mai sunt bune de mâncat.

Până în Joia Mare, gospodinele trebuie să termine torsul şi ţesutul. Această zi se mai numeşte Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimăriţa. Joimăriţa sau Joimărica este un personaj întâlnit doar în mitologia românească. Aceasta a fost, la origini, o zeitate a morţii, care supraveghea focurile din Joia Mare, dar ulterior a devenit un personaj justiţiar, care-i pedepseşte pe cei leneşi.

Ea este întruchipată de o femeie urâtă şi puternică, deghizată într-o vrăjitoare rea, care poartă cu ea o găleată cu jăratic, un cleşte, un ciocan, un cuţit, un vătrai, un sac cu cenuşă etc. Joimăriţa vine să vadă ce a lucrat fiecare şi, în cazul în care găseşte fuioare de lână netoarse, le pedepseşte pe fetele leneşe. Ea îi pedepsește și pe bărbați, dacă au fost leneşi şi gospodăria nu arată aşa cum ar trebui. În cazul în care Joimăriţa găseşte pe cineva dormind, acela va fi leneş tot anul. În unele zone, o femeie bătrână merge pe la casele cu fete tinere pentru a îndeplini tradiţia, dar în alte zone, cete de copii, unşi pe faţă cu negreală, merg să le îndemne pe fete la lucru. Pentru a scăpa de pedeapsă, gazdele trebuie să le dea copiilor ouă.

O altă formă de manifestare a Joimăriţei o reprezintă strigăturile peste sat. Acest obicei este originar din zona Ardealului. De fapt, era o denunţare satirică a abaterilor din anul anterior, cu un important rol moralizator.

Seara, credincioşii merg la biserică pentru a participa la slujba celor 12 Evanghelii. În tradiţia populară, se crede că fetele trebuie să-şi pună 12 dorinţe pe un fir de aţă, făcând câte un nod după fiecare Evanghelie citită de preot. După Înviere, se dezleagă cele 12 noduri pentru ca dorinţa să se împlinească, iar aţa se pune sub pernă şi tinerele îşi vor visa, astfel, ursitul. În sudul ţării se păstrează şi obiceiul ca bunicile să spele picioarele copiilor din familie.

Este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Isus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Isus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc.