Italia refuză să preia migranți ilegali din Germania, deși noile reguli UE o obligă
- Iulia Moise
- 18 iulie 2026, 14:10
Meloni, von der Leyen, Merz / sursa foto: arhiva EVZ
Italia a respins toate cele 12 solicitări de preluare a migranților ilegali transmise de Germania după intrarea în vigoare a noului Sistem Comun European de Azil (CEAS), pe 12 iunie 2026, deși legislația europeană prevede că astfel de transferuri trebuie acceptate.
Potrivit unei evaluări a Comisiei Europene, autoritățile de la Roma nu doar că au refuzat cererile, ci nici nu au propus date alternative pentru efectuarea transferurilor.
Situația pune presiune asupra aplicării noilor reguli europene privind migrația și ridică semne de întrebare cu privire la cooperarea dintre statele membre în gestionarea fenomenului migrației ilegale.
De asemenea, cazul contrazice declarațiile făcute anterior de ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, care susținea că a obținut un acord cu Italia și Grecia pentru readmiterea migranților ajunși în Uniunea Europeană prin aceste țări.
Comisia Europeană critică lipsa de cooperare a Italiei
Primele trei săptămâni de aplicare a noului Pact european privind migrația și azilul au fost analizate de Comisia Europeană într-o evaluare publicată la 16 iulie. Documentul arată că Italia trebuie să facă pași concreți pentru ca transferurile de responsabilitate să poată avea loc efectiv.
Executivul european apreciază că Roma a făcut eforturi administrative pentru implementarea noilor reguli, însă constată că acestea nu s-au tradus în cooperare practică privind transferurile de migranți.
Potrivit publicației germane Junge Freiheit, care citează această evaluare, guvernul condus de Giorgia Meloni a respins toate cele 12 solicitări venite din partea Germaniei și nu a oferit alternative pentru realizarea transferurilor.
Comisia Europeană le cere autorităților italiene să înceteze blocarea procedurilor și să respecte mecanismul prevăzut de noul sistem european.
Declarațiile Germaniei sunt puse sub semnul întrebării
Evoluția situației contrastează cu afirmațiile făcute în decembrie 2025 de ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt. Acesta declara atunci că Germania ajunsese la o înțelegere cu Italia și Grecia pentru ca cele două state să reprimească migranții care au intrat inițial în Uniunea Europeană prin teritoriul lor.
În practică însă, Italia nu a pus în aplicare acel acord. Până în prezent, nici Dobrindt și nici guvernul federal german nu au criticat public autoritățile italiene pentru refuzul de a accepta transferurile, în ciuda concluziilor prezentate de Comisia Europeană.
Cum se comportă celelalte state membre
Evaluarea Comisiei oferă și o comparație între statele aflate în prima linie a migrației. Cipru și Spania sunt considerate conforme cu noile reguli privind transferurile de responsabilitate și cooperează în mod adecvat cu celelalte state membre.

migranti Germania / sursa foto: dreamstime.com
În cazul Greciei, Executivul european nu a formulat încă o concluzie definitivă, deoarece termenul legal pentru răspuns la cele opt solicitări de transfer primite nu expirase la momentul evaluării.
Totuși, raportul arată că autoritățile elene au început să își corecteze practicile anterioare și și-au exprimat disponibilitatea de a aplica noul mecanism european.
Italia rămâne singurul stat menționat explicit pentru lipsa de cooperare în această etapă a implementării noului sistem.
Ce prevede noul Sistem Comun European de Azil
Noul Sistem Comun European de Azil (CEAS), parte a Pactului privind Migrația și Azilul, a intrat în vigoare la 12 iunie 2026. Scopul său este stabilirea unor reguli uniforme privind responsabilitatea statelor membre pentru procesarea cererilor de azil și transferul solicitanților între țările Uniunii Europene.
Prin acest mecanism, statele prin care migranții au intrat pentru prima dată în Uniunea Europeană pot deveni responsabile pentru analizarea cererilor de azil sau pentru preluarea persoanelor transferate din alte state membre, în condițiile prevăzute de legislația europeană.
Primele săptămâni de aplicare arată însă că implementarea noilor reguli depinde în continuare de cooperarea efectivă dintre guvernele naționale.
Refuzul Italiei de a accepta solicitările Germaniei reprezintă unul dintre primele teste importante pentru funcționarea noului sistem și evidențiază dificultățile pe care Uniunea Europeană le întâmpină în încercarea de a aplica în mod unitar politica comună în domeniul migrației.