Profesorul Cornel Ban: România are soluțiile pentru criza energetică, dar nu le pune în practică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România dispune de soluții pentru a-și consolida securitatea energetică, însă acestea nu sunt puse în practică, susține reputatul profesor de economie Cornel Ban, de la Copenhagen Business School. Mesajul vine în plină criză energetică, provocată de scăderea accentuată a debitului Dunării, care afectează producția de energie, dar și pe fondul dezbaterilor privind menținerea centralelor pe cărbune și viitorul sistemului energetic din România.

Cornel Ban: România poate transforma Marea Neagră într-un motor al economiei

Cornel Ban afirmă că România dispune deja de un plan concret pentru consolidarea securității energetice prin dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Potrivit profesorului, scenariul ambițios prezentat în foaia de parcurs elaborată de Banca Mondială, cu finanțare europeană, prevede instalarea, până în 2035, a unei capacități de 7 GW, distribuită în șapte proiecte și aproximativ 360 de turbine.

Acestea ar putea produce anual echivalentul a 37% din necesarul de electricitate al țării, iar investițiile estimate s-ar ridica la aproximativ 19 miliarde de euro.

„România are însă și avantajul că știe deja, în detaliu, ce ar putea face: o treime din electricitate din eolian offshore. Banca Mondială a elaborat, cu finanțare europeană, o Foaie de parcurs pentru energia eoliană offshore din Marea Neagră. Scenariul ambițios presupune instalarea până în 2035 a unei capacități de 7 GW, repartizată în șapte proiecte și aproximativ 360 de turbine. Acestea ar putea produce anual echivalentul a 37% din necesarul de electricitate al țării. Investițiile mobilizate s-ar ridica la circa 19 miliarde de euro”, afirmă Cornel Ban.

Cornel Ban. Sursa foto: Facebook

Profesorul explică de ce schimbările climatice afectează producția de energie

Cornel Ban susține că schimbările climatice pun presiune inclusiv pe sursele de energie considerate stabile.

„Hidrocentralele mari sunt super, dar au nevoie de debite și rezervoare pline, așa că fără rezerve de apă sunt în bătaia noii clime de coșmar. Centrala nucleară la fel, e ceva extraordinar, dar are nevoie de apă pentru răcire. Când Cernavodă sau centralele de pe Valea Loarei din Franța au fost instalate, Europa avea altă climă, alte debite de apă. În același timp, canicula mărește consumul de electricitate pentru aer condiționat, frigidere etc. Realitatea fizică este că atunci când seceta afectează întreaga Europă, importurile devin mai rare și mai scumpe tocmai când avem cea mai mare nevoie de ele”, spune profesorul.

Profesorul de economie afirmă că revenirea la cărbune nu este soluția

Profesorul consideră că revenirea la combustibilii fosili nu poate rezolva problemele structurale ale sistemului energetic.

„Alternativa fosilă încântată ritualic nu este nici ea un paradis al siguranței. Dimpotrivă. Nu doar pentru că arzând cărbunele amplificăm fenomenele care duc la secetă și criza energetică în țările cu nuclear și hidro. Ci pentru că fosilele sunt scumpe și nesigure. Lignitul românesc are putere calorică redusă și costuri mari de extracție, centralele existente sunt vechi și ineficiente, iar electricitatea produsă trebuie să suporte și costul certificatelor de carbon”, afirmă Cornel Ban.

Acesta avertizează că și gazele naturale rămân o sursă vulnerabilă.

„Gazul e expus la ultimele zvârcoliri ale electrostatelor militarizate. Războiul american din Persia ne-a cadorisit cu 50 de miliarde de euro costuri energetice în plus în Europa anul ăsta, asta fără a primi energie în plus. (…) Și dacă mâine nu ar mai fi taxe pe carbon, riscul de preț la fosile e serios”, spune profesorul.

Profesorul susține că România poate dezvolta o industrie în jurul energiei eoliene offshore

Cornel Ban arată că dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră ar avea efecte importante asupra economiei românești.

„Cele 77.000 de locuri de muncă invocate în jurul proiectului trebuie descrise corect: raportul estimează aproximativ 77.000 de ani-om de ocupare cumulați până în 2035. Efectul industrial ar fi enorm. În scenariul ambițios, aproximativ 38% din valoarea lanțului de aprovizionare ar putea rămâne în România. Firme românești ar putea produce turnuri de eoliene și fundații, instala cabluri și infrastructură electrică, executa lucrări maritime și asigura întreținerea parcurilor de eoliene și de stocare a energiei din vânt”, afirmă economistul.

România are deja cadrul legislativ

Profesorul amintește că legislația necesară dezvoltării energiei eoliene offshore există deja.

„România a adoptat deja Legea 121/2024 privind energia eoliană offshore, care stabilește cadrul general pentru concesionarea perimetrelor, autorizarea și exploatarea proiectelor. Ministerul Energiei a lansat și procesul de identificare a perimetrelor din Marea Neagră. (…) Vorbim despre o lege adoptată, o analiză tehnică a Băncii Mondiale, finanțare europeană pentru pregătirea proiectului și angajamente asumate oficial de Ministerul Energiei”, spune Cornel Ban.

În opinia sa, atenția s-a mutat însă în direcția greșită.

„După care subiectul a fost îngropat sub sapa de ciment a influențelor neeuropene care atacă decarbonizarea și autonomia energetică europeană, iar conversația publică s-a întors la cărbune. România nu reușește să termine la timp capacitățile care trebuiau să înlocuiască grupurile vechi, apoi prezintă menținerea acestora drept dovadă că tranziția energetică a eșuat. Este ca și cum nu ai construit podul promis, ai rămas cu bacul ruginit și ai proclamat triumfător că podurile sunt o conspirație de la Bruxelles”, afirmă profesorul.

Profesorul consideră că investițiile în baterii sunt esențiale

Cornel Ban subliniază că energia eoliană offshore trebuie completată de alte surse și de capacități de stocare.

„Nici eolianul offshore nu poate funcționa singur. Cei 7 GW reprezintă capacitate instalată, nu producție garantată în fiecare oră. Un sistem sigur trebuie să combine eolianul din Marea Neagră cu energia solară, eolianul terestru, nuclearul, hidrocentralele existente, centrale flexibile folosite tot mai rar, interconexiuni și managementul consumului. Mai ales, România trebuie să instaleze baterii la scară mare. Un program de 2–4 GW și 10–20 GWh de stocare ar putea muta energia produsă ziua către vârful de seară, stabiliza rețeaua și reduce importurile făcute în cele mai scumpe ore”, spune economistul.

Cornel Ban afirmă că adevărata suveranitate energetică înseamnă diversificare

În final, profesorul susține că România trebuie să construiască un sistem energetic diversificat, bazat pe investiții și implementarea proiectelor deja pregătite.

„Aceasta este adevărata suveranitate energetică: un sistem diversificat, în care seceta nu poate lovi simultan toate sursele, vântul și soarele nu au factură de import, iar gazul nu mai stabilește prețul întregii economii. Nu înseamnă eliminarea instantanee a tuturor centralelor fosile, ci folosirea lor ca rezervă, în timp ce construim sistematic infrastructura care le face treptat reziduale. România are Marea Neagră, porturi, industrie metalurgică, ingineri, fonduri europene, o lege offshore și o foaie de parcurs internațională. Are chiar și o criză energetică suficient de gravă pentru a demonstra de ce trebuie acționat. Mai lipsește doar neobișnuitul detaliu al punerii în practică”, concluzionează Cornel Ban.