Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Clădirea care găzduieşte Ambasada României la Chişinău este un monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură, amplasat în Centrul istoric al Captalei, la intersecţia străzilor Aleksandr Pușkin şi Bucureşti.
Clădirea respectivă, cunoscută în trecut ca Palatul Semigradov, a fost construit de un nobil rus în a doua jumătate a secolul XIX. Menţionăm că Chişinăul, un fost târg, a fost transformat în capitală a guberniei Basarabia, după alipirea de către Rusia în 1812.
Transformarea târgului Chişinău, cu 5000 de locuitori, în capitală a guberniei a fost o parte a strategiei Curţii de la Sankt Petersburg de îndepărtare Basarabiei de România.
Spre 1898, românii nu reprezentau decât 14% din populația orașului Chişinău. Rebotezat de ocupanţii ruşi în Kişineov.
Panorama oraşului Chişinău în 1889/ Foto arhivă
Din istoria vilei Semigradov
Edificiul a fost ridicat la colțul cartierului, între anii 1873 și 1875, de către rotmistrul în rezervă al armatei ţariste (căpitan de cavalerie), Nicolai Semigradov. Stabilit cu traiul la Chişinău, Semigradov a devenit consilier de stat.
Istoria spune că, în 1872, protoiereul Vasilii Vasilievici Purişkevici a vândut rotmistrului Semigradov o parte virană a curţii sale, aflată la colţul cartierului, mărginit de străzile Gubernaiskaia şi Podoliskaia (acum Puşkin şi Bucureşti).
Pe acest loc, la colţul cartierului, între anii 1873 şi 1875, Nicolai Ivanovici Semigradov, a construit o casă. După descrierea clădirii din anul 1897, „casa avea 13 odăi, 7 camere orientate spre stradă, 6 – spre curte şi în atenansă – se aflau 3 apartamente”.
Proprietatea urbană ocupa un teren amplu, cu o suprafaţă de cca. 30×30 stânjeni, în componenţa conacului intrând cândva o grădină peisagistică, o curte gospodărească cu atenanse, grajduri pentru cai, remiză pentru trăsuri.
Casa a fost moștenită de fiul lui Nicolai Semigradov – Dmitri (1870-1932). Acesta a ocupat funcții înalte în Basarabia de sub ocupaţie ţaristă. În perioada 1906-1909 a fost președintele zemstvei basarabene. Iar din 1909 până în 1917 a fost membru al Consiliului de Stat al Imperiului Rus din partea Basarabiei.
La 6 martie 1918, a participat la o delegație a celor mai mari latifundiari basarabeni, care a avut loc la Iași și a solicitat regelui Ferdinand să elimine Sfatul Țării și să stabilească o administrație militară în Basarabia.
Particularităţile arhitecturale
Se presupune că arhitectul vilei lui Semigradov a fost renumitul arhitect Alexandr Bernardazzi. Pe de altă parte, unele izvoare arată că vila ar fi fost proiectată de arhitectul M.S. Serotzinski..
Casa conacului este construită într-un parter şi etaj, rectangulară în plan. Spre intersecţia străzilor, colţul casei este lărgit sub forma unui bowindou octogonal în plan, înalt cât casa, dominat în partea superioară de un foişor, inclus în parapetul casei.
Spre grădină casa era deschisă printr-o terasă amplă, care comunica cu spaţiul holului, de unde avea loc intrarea în odăile grupate perimetral.
Faţada orientată spre strada Bucureşti are o compoziţie simetrică, cu un rezalit central. Este alcătuită din cinci axe, dintre care patru sunt goluri de ferestre şi una a intrării de onoare, acum astupată şi înlocuită cu o fereastră, situată în rezalit.
Intrarea este soluţionată printr-un portic cu două coloane ale ordinului doric, ridicate pe postamente, dominat de balconul de la etaj, mărginit de coloanele îngemănate ale ordinului ionic, care susţin cornişa case cu o friză netedă.
În axa intrării se află şi un atic străpuns de o fereastră care luminează spaţiul de sub acoperiş, element al parapetului, din care făcea parte şi foişorul de la colţul clădirii.
Faţada orientată spre strada A.S. Puşkin este simetrică, cu şase axe compoziţionale, toate ferestre. Detaliile arhitectonice sunt din arsenalul stilului clasicist, tratate eclectic. Paramentul parterului este tratat cu rosturi orizontale care imită bosajele clasicismului francez.
Colţul clădirii lărgit de volumul prismatic, cu ferestrele în arc în plin cintru de la etaj, despărţite prin piloni masivi, înviorează arhitectura clădirii.
Sediu pentru bancă şi bloc de locuit
Familia Semigradov a locuit în această vilă până în 2018, anul când Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei cu România.
Până la ocupaţia sovietică, clădirea a servit drept sediu pentru Banca Basarabiei. În perioada postbelică , clădirea a fost utilizată drept casă de locuit cu 8 apartamente, suprafața terenului rezumându-se la teritoriul ocupat de casă și grădina.
De la începutul anilor 90, clădirea găzduieşte Ambasada României, prima misiune diplomatică din exterior după declararea independenţei Republicii Moldova.
Recomandările noastre
