Ali Khamenei. Sursa foto Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a denunțat recent politica de „intimidare” practicată de SUA, după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu o intervenție militară dacă Teheranul refuză să negocieze pe tema programului său nuclear. Declarația vine în contextul unor tensiuni deja exacerbate, în care ambele părți își mențin pozițiile dure și refuză să cedeze teren.
Amenințările SUA: retorică obișnuită sau realitate iminentă?
Într-un interviu acordat postului Fox Business, Donald Trump a reiterat poziția dură a SUA față de Iran. „Le-am scris o scrisoare în care le spuneam că sperăm să negocieze pentru că, dacă va trebui să atacăm militar, va fi un lucru teribil pentru ei”, a afirmat președintele american, reluând astfel o strategie de presiune binecunoscută.
Donald Trump. Sursa foto: x.com
Fără a-l menționa explicit pe Trump, Khamenei a răspuns ferm, afirmând că unele guverne „insistă să folosească intimidarea pentru a obține negocieri”. Potrivit liderului suprem, astfel de tactici nu urmăresc rezolvarea unor probleme reale, ci mai degrabă impunerea voinței uneia dintre părți asupra celeilalte. Declarațiile sale au fost făcute în timpul unui discurs adresat liderilor iranieni, în cadrul unei întâlniri oficiale desfășurate în luna Ramadanului.
Printre cei prezenți la acest discurs s-a numărat și președintele iranian Massoud Pezeshkian, un susținător al negocierilor cu statele occidentale în vederea ridicării sancțiunilor economice care afectează grav țara sa. Totuși, Khamenei nu a părut să își nuanțeze poziția, reafirmând scepticismul său profund față de orice formă de dialog cu Washingtonul.
Scrisori, promisiuni și încălcări ale angajamentelor
Interesant este că liderul suprem iranian a evitat să confirme sau să infirme existența scrisorii menționate de Trump. Cu toate acestea, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat pentru televiziunea de stat că Iranul „nu a primit încă nimic”.
Atitudinea rigidă a Teheranului față de negocierile cu SUA nu este surprinzătoare. În februarie, Khamenei avertiza că orice discuție cu Washingtonul ar fi „imprudentă”, susținând că experiența trecutului demonstrează că acordurile semnate cu americanii nu sunt respectate.
În acest sens, liderul suprem a amintit episodul din 2018, când Donald Trump a retras unilateral SUA din acordul nuclear internațional semnat în 2015, reinstaurând sancțiuni dure asupra Iranului. Acest gest a determinat Teheranul să își reducă treptat angajamentele și să își intensifice activitățile nucleare, într-o mișcare ce a tensionat și mai mult relațiile cu puterile occidentale.
Europa, un mediator lipsit de credibilitate?
Ali Khamenei nu s-a limitat doar la critica adusă Statelor Unite, ci a acuzat și țările europene implicate în acordul nuclear că nu și-au respectat angajamentele. „Trei țări europene au emis declarații în care afirmă că Iranul nu își respectă angajamentele”, a declarat liderul iranian, adăugând cu ironie: „Cineva ar trebui să le întrebe dacă și-au onorat promisiunile”.
Această nemulțumire a fost alimentată de faptul că, după retragerea SUA din acordul nuclear, europenii au promis că vor găsi soluții pentru a menține în vigoare înțelegerea, însă acțiunile lor s-au dovedit insuficiente pentru a contracara efectele sancțiunilor americane. În acest context, Teheranul a devenit tot mai neîncrezător în sinceritatea Occidentului.
Între refuzul SUA și deschiderea față de Rusia și China
Într-un interviu acordat agenției AFP, Abbas Araghchi a subliniat că Iranul nu va relua negocierile cu Washingtonul atât timp cât Trump va menține o poziție inflexibilă. În schimb, Teheranul continuă să discute pe tema dosarului nuclear cu Rusia, China și partenerii europeni, explorând posibile soluții alternative.
Aceasta nu este prima dată când liderii americani încearcă să comunice cu regimul iranian. Pe vremea lui Barack Obama, președintele democrat a trimis scrisori directe către Khamenei, în încercarea de a relansa dialogul. Deși Teheranul a răspuns la unele dintre aceste mesaje, schimburile de corespondență nu au dus la progrese semnificative în relația bilaterală.
O ostilitate profundă
Relațiile dintre SUA și Iran sunt marcate de o ostilitate profundă, care datează încă din 1980, când Washingtonul a întrerupt legăturile diplomatice cu Teheranul. Acest episod a fost declanșat de ocuparea ambasadei americane din capitala iraniană și luarea unor diplomați americani ostatici de către revoluționarii islamiști. De atunci, contactele oficiale au fost limitate, iar tentativele de detensionare au fost rare și fragile.
În prezent, ambele tabere rămân ancorate în pozițiile lor tradiționale: SUA insistă că Iranul trebuie să accepte restricții severe asupra programului său nuclear, în timp ce Teheranul respinge orice compromis care ar putea fi perceput drept o cedare în fața presiunii externe.
