Președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, Florin Iordache (PSD), a afirmat, într-un comunicat, că oficialii Comisiei de la Venția au lăudat „ judecătorilor de a procurorilor ”, modificare legislativă care a fost „contestată vehement” de Președinte și Opoziție.

„Comisia de la Veneţia a laudat "separaţia carierelor" judecătorilor de a procurorilor, prin transferarea competențelor de numiri de la Plen la cele două secții ale CSM.

"Noul mod de luare a deciziilor „în privintța carierelor” va conduce la consolidarea independenței judecătorilor, ceea ce nu este în totalitate posibil atâta vreme cât deciziile privind carierele judecătorilor sunt luate și de procurori", a spus Comisia (par. 133).

Amintim că atât Președintele și opoziția, cât și procurorii și asociația Forumul Judecătorilor au contestat vehement aceasta modificare.

O altă modificare contestată, dar laudată de Comisia de la Veneția, a fost scoaterea Președintelui din procedura de numire la conducerea Înaltei Curți de Casație si Justiție”, a afirmat Florin Iordache, într-un comunicat de presă, remis EVZ.

De asemenea, deputatul PSD a subliniat este pentru prima dată când o instituţie cu mare impact în dezvoltarea democraţiei pune în discuţie problema protocoalelor încheiate de SRI cu autorităţile judecătoreşti.

„Sistemul propus, de a face din CSM actorul exclusiv în numirile la ICCJ, este o soluție binevenită, care confirmă rolul esențial al CSM de garant al independenței justiției", a spus Comisia de la Veneția (par. 40).

Deși nu a făcut obiectul acestui raport, Comisia de la Veneția s-a aplecat tangențial și asupra protocoalelor secrete dintre SRI și diferite instituții/autorități din autoritatea judecătorească (ICCJ, Parchetul General, CSM).

Comisia a laudat introducerea unei infracțiuni specifice pentru lucrătorii serviciilor de informații de a racola magistrați.”, a mai punctat Iordache.

De asemenea, „Comisia a lăudat prevederea ca toate actele extrajudiciare ce influențează procedurile judiciare sunt de interes public. Amintim că membrii opoziției, cu precadere PNL, s-au opus acestei prevederi.

În contextul acestor protocoale și a interferenței serviciilor de informații în justiție, "o analiză aprofundată a normelor juridice privind controlul serviciilor de informații se arată a fi necesară", a spus Comisia de la Veneția (par. 97), lucru cu care suntem de acord”, se mai arată în comunicatul de presă.

Cu privire la „ câteva probleme punctuale, menționate în cuprinsul Opiniei preliminare”, președintele Comisiei pentru legile justiției a făcut următoarele precizări:

„- cu privire la numirea procurorilor de rang înalt singura modificare faţă de textul în vigoare se referă la restrângerea dreptului preşedintelui României de a refuza de mai multe ori numirea acestora. Pentru numirea lor, ca şi pentru revocare, textele prevâd obligativitatea parcurgerii unor etape, cea din faţa ministrului Justiţiei, avizul emis de Secţia de procurori ai CSM şi numirea de către preşedinte. În actualul regim constituţional Ministerul Public face parte din autorităţile judecătoreşti şi este sub autoritatea ministrului Justiţiei, astfle încât, în mod corect, propunerea făcută de ministrul Justiţiei trebuie privită cu foarte multă atenţie atât în ceea ce priveşte numirea, cât şi revocarea. De mai multe ori preşedintele României nu a ţinut cont nici de propunerea ministrului Justiţiei şi nici de avizul CSM.

 

- cu privire la posibilitatea ca procurorul ierarhic superior să aprecieze asupra actelor emise de procurorii ierahic inferiori nu numai cu privire la legalitate, dar şi cu privire la netemeinicia unei soluţii, s-a prevăzut posibilitatea ca acesstă apreciere să poată fi contestată în faţa instanţei de judecată tocmai pentru a se asigura aplicarea unor dispoziţii legale corecte. Deşi această măsură face parte din modificările aduse Codului de Procedură Penală, ea a fost considerată de redactorii opiniei ca făcând parte din cele trei legi ale justiţiei.

 

- cu privire la restricţia judecătorilor şi procurorilor de a se exprima public la adresa celorlalte puteri ale statului Curtea Constituţională a statuat că în respectarea principiului care stă la baza profesiei, acela privind „obligaţia de rezervă”, precum şi a respectării prezumţiei de nevinovăţie este firesc ca în spaţiul public să nu existe posibilitatea unor dialoguri care unoeri, pot degenera;

 

- se pare că, redactorii opiniei nu au citit ultima formă prin care a fost definită „eroarea judiciară” constând în reaua credinţă şi grava neglijenţă şi nici deciziile Curţii Constituţionale, care au stabilit, pe de o parte, că aceasta este diferenţiată de răspunderea penală şi cea disciplionară, iar, pe de altă parte, că ultima formă stabileşte cu exactitate întinderea acestora, iar înfiinţarea filtrului asigură prin intermediul inspecţiei judiciare existenţa unor elemente clare de atragere sau nu a răspunderii judecătorului sau procurorului pentru repararea pagubelor

 

- este de remarcat că Secţia care a fost înfiinţată şi care urmează să cerceteze infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori nu este criticată în sine, ci se recomandă doar ca din aceasta să facă parte procurori specializaţi. Condiţiile de accedere în această secţie sunt deosebite: o vechime de 18 ani, doar în funcţia de procuror, o activitate care nu a fost sancţionată, promovarea unui examen, selecţia urmând a fi făcută de Plenul CSM deci, de judecători, procurori şi membri ai societăţii civile;

 

- cu privire la revocarea mebrilor CSM modificarea a fost determinată de o situaţie concretă ivită în ultimii ani, când judecătorii întruniţi în adunări generale au solicitat în mod expres revocarea repărezentantului lor, hotărârile luate în aceste adunări generale fiind contestate instanţa respingând revocarea cu motivarea că nu există o asemenea prevedere în lege;

 

- propunerea ca judecătorii şi procurorii să se poată pensiona atunci când în activitatea de judecător sau procuror au împlinit 20 de ani a fost determinată pe de o parte, că  ea a mai existat în lege, fiind introdusă în anul 2005 de fostul ministru al Justiţiei, actualul europarlamentar, Monica Macovei, şi nu s-a produs niciun fel de „haos” în sistem, iar în al doilea rând că, această solicitare a venit din partea CSM, în urma discuţiilor care au avut loc la nivelul instanţelor judecătoreşti.”