Ion Ionescu de la Brad, agronomul revoluționar și părinte al agronomiei ca știință

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ion Ionescu de la Brad și-a legat numele de agricultura românească. A fost un deschizător de drumuri și un promotor al emancipării țăranilor. A fost vicepreședintele Comisiei Proprietății (21 iulie 1848) în timpul Revoluției de la 1848 din Țara Românească. În timpul României Moderne, a fost demnitar, dar și un cercetător pasionat pe moșia sa de la Brad, al activităților agricole.

Ion Ionescu de la Brad, agronomul revoluționar

Ion Ionescu de la Brad s-a născut pe 24 iunie/ 6 iulie 1818, la Roman, în Moldova. A fost fiul lui Ion Isăcescu și al Elisabetei născută Cima, fiică de preot.  S-a format la Academia Mihăileană de la Iași. A studiat la Paris, în special, agronomia. A  urmat și cursuri de științe ale naturii și economie. A venit în contact cu alți studenți care vor pune bazele mișcării pașoptiste.

A revenit în Moldova natală, la 24 de ani, licențiat în Agronomie, devenind primul profesor în acest domeniu din școala românească. A profesat la Academia Mihăileană în perioada 1842-1848.

În anul 1845, a participat la întâlnirile conspirative de la conacul Mânjina, deținut de Costache Negruzzi, în actualul județ Galați, unde a legat prietenii strânse cu Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Iacob și Costache Negruzzi.

Valul de caniculă din Europa ajunge și în România. Prognoza meteo actualizată

Membru al FSN despre cum să te vindeci de rock and roll: hapuri antiisterice, dezinfecţie, dezarmare, destindere ... tămâie

Ion Ionescu de la Brad și eșecul Comisiei Proprietății

Ion Ionescu de la Brad era un intelectual desăvârșit. Prezența sa începând din 21 iulie 1848, ca vicepreședinte al Comisiei Proprietății avea ca scop transpunerea în practică a împroprietăririi țăranilor cu despăgubire, prevăzută de Proclamația de la Islaz în faimosul său punct 13.

Problemele erau mari. În primul rând, mulți boieri nu doreau această reformă și se știe cu ce greutate și lipsuri a reușit Cuza să facă reforma la 1864. Lipseau specialiștii în măsurători, lipseau cei care să găsească modul legal de a face exproprierea.

În primul rând, lipsea timpul, pentru că după ce a existat tentativa de arestare a Guvernului provizoriu, revoluționarii trebuiau să se pregătească politic și militar pentru o eventuală rezistență armată.

Rusia obligase Imperiul Otoman să intervină, amenințând că va interveni ea însăși iar Guvernul a devenit Locotenență Domnească. Totul s-a terminat la 13 septembrie 1848, prin ciocnirea de pe Dealul Spirii, dar Comisia Proprietății a fost desființată încă din august 1848.

Ferma model de la Brad-Negri

Ion Ionescu de la Brad a acceptat din 1864 să se implice în aplicarea reformei agrare căreia i se dedicase la 1848.A lucrat în poziția de inspector pentru agricultură și după 1866, până în 1869. A făcut parte ca deputat din Parlament, susținând în continuare emanciparea țărănimii.

Pe moșia sa de la Brad-Negri, Bacău, a instituit un model agricol și o școală agricolă pe o fermă-model.  A fost numit Membru Corespondent și Membru de Onoare al Academiei Române în 1884.

A decedat pe 16/28 decembrie 1891, la moșia sa de la Brad-Negri. Trăise acolo ultimii 22 de ani din viață.