Gândirea strategică a lui Simion Bărnuțiu, readusă în actualitate la Cluj. Cum arată o „politică a rațiunii”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cluj-Napoca a redevenit un centru al reflecției istorice și politice de înalt nivel. În cadrul unui eveniment de excepție organizat la Biblioteca Academiei Române, personalități marcante ale culturii și cercetării academice au readus în atenția publicului profilul ideologului Revoluției de la 1848 din Transilvania, Simion Bărnuțiu.

Simion Bărnuțiu, un model peste generații

Evenimentul a fost marcat de conferința susținută de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, diplomat, om politic și membru corespondent al Academiei Române, urmată de lansarea unei ediții omagiale a volumului „Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu”, o lucrare de referință semnată de istoricul Gheorghe Bogdan-Duică.

Vasile Pușcaș: “Ceea ce a înfăptuit Bărnuțiu prin gândire logică a fost absolut extraordinar pentru noi toți, nu doar pentru contemporanii săi. Într-una dintre lucrările sale vorbea de romanticii intelectuali din Transilvania și puncta că aceștia nu trebuie să fie catalogați așa precum se face în mod general cu romantismul, concepție difuză, neangajată. Nu! Romantismul acestor intelectuali însemna de fapt asumarea unui misionarism, a unui destin pentru împlinirea renașterii națiunii. Acest tip de misionarism al generației de la 1848 este una dintre comorile patrimoniului nostru național”.

Vasile Pușcaș / sursa foto: Wikipedia

O strategie politică bazată pe rațiune, nu pe emoție

Într-un context contemporan dominat adesea de reacții imediate și discursuri emoționale, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș a subliniat valoarea atemporală a gândirii lui Simion Bărnuțiu (1808-1864). La împlinirea a 218 de ani de la nașterea marelui cărturar, viziunea acestuia este mai actuală ca niciodată pentru reconstrucția spațiului public și politic.

„Mă bucur tare mult că se vorbește despre Simion Bărnuțiu și mai ales că o carte de excepție cum este «Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu» de Gheorghe Bogdan-Duică este readusă în actualitate. Pornind de la această carte, am croit o conferință despre viziunea lui Simion Bărnuțiu pentru că se potrivește foarte bine cu ceea ce avem nevoie astăzi: de o strategie și de un mod de a face politică adevărată, nu emoțional, nu pe impulsuri, ci pe rațiune, pe cultură, pe educație”, a evidențiat prof. univ. dr. Vasile Pușcaș.

Reperele istorice ale mișcării de la 1848

Simion Bărnuțiu nu a fost un simplu idealist de cabinet, ci un fin cunoscător al realităților sociale și administrative ale vremii, un adevărat cercetător empiric al societății transilvănene. Alături de Avram Iancu și Alexandru Papiu Ilarian, el a format o triadă de excepție care a marcat definitiv evoluția politică a regiunii.

În primăvara anului 1848, când Revoluția a izbucnit la Viena și Budapesta, liderii maghiari radicali, conduși de Lajos Kossuth, au proclamat anexarea Transilvaniei la Ungaria, propunând măsuri dure de maghiarizare.

În timp ce unii intelectuali români au ezitat inițial, Bărnuțiu a intervenit ferm prin Proclamația din 24 martie 1848, temperând entuziasmul naiv și cerând recunoașterea individualității națiunii române.

Pilonii național-liberalismului european

Încă din anul 1842, la vârsta de doar 24 de ani, Simion Bărnuțiu formulase deja prima sa petiție majoră, adoptată de Consistoriul din Blaj. El a fost cel care a introdus în vocabularul politic românesc cei trei piloni fundamentali ai național-liberalismului modern. Drepturile naturale cele mai sfinte ale omului, existența personală și libertatea individuală. Dar și naționalitatea, definită prin limbă, cultură și identitate etnică.

Această abordare modernă și europeană i-a permis lui Bărnuțiu să construiască alianțe strategice inclusiv cu comunitatea sașilor din Transilvania, care se opunea la rândul ei înlocuirii limbii germane cu cea maghiară în administrație și educație.

„Nu există libertate fără cultură națională și fără educație națională”, le transmitea Bărnuțiu celor peste 40.000 de români adunați pe Câmpia Libertății, definind astfel un misionarism cultural asumat ca destin generațional.

Bărnuțiu spune: «Ceea ce ne interesează pe noi este ca națiunea română din Transilvania să aibă individualitate». El extinde viziunea liberală clasică spre națiune: «Țineți cu poporul toți, ca să nu rătăciți». Și afirmă ferm că obiectivul românilor transilvăneni trebuie să fie eliberarea națiunii române, independența ei. Într-o scrisoare din 7 aprilie 1848 adresată lui Iacob Mureșanu, îi mustră pe ceilalți lideri revoluționari, argumentând că e nevoie de o gândire strategică, de un program pentru națiune, e nevoie ca «de la cetate la cetate, de la sat la sat, să ne adunăm pentru că toată națiunea română este căzută și toată națiunea română trebuie să fie ridicată», a subliniat Vasile Pușcaș în conferință.

O elită academică reunită la Cluj-Napoca

Manifestarea culturală desfășurată la Cluj a demonstrat un interes profund din partea comunității academice și profesionale — istorici, juriști, medici, scriitori și jurnaliști. Volumul omagial editat în 2026, la împlinirea a 160 de ani de la nașterea lui Gheorghe Bogdan-Duică (1866-1934), a fost prezentat de personalități de renume, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” și membru corespondent al Academiei Române, Adrian Crivii, economist, fondator al companiei Darian DRS SA și președinte al Clubului Oamenilor de Afaceri din cadrul Fundației „Transilvania Leaders”.

Evenimentul a fost organizat prin efortul conjugat al Filialei Cluj-Napoca a Bibliotecii Academiei Române, al Fundației „Transilvania Leaders” și al Editurii Școala Ardeleană, avându-l ca amfitrion pe părintele prof. univ. dr. Ioan Chirilă, director al Bibliotecii clujene a Academiei Române și președinte al ASTRA Cluj.

Noua ediție include, pe lângă textul clasic, eseul filosofului D.D. Roșca, „Europeanul Bărnuțiu”, scris în martie 1944, o reafirmare puternică a opțiunii pentru liberalismul democratic în momente de cumpănă istorică.

Astăzi, moștenirea lăsată de Simion Bărnuțiu rămâne o comoară a patrimoniului național și un ghid de bune practici pentru liderii contemporani: o dovadă clară că marile proiecte de țară se construiesc prin soliditate științifică, coeziune socială și viziune strategică pe termen lung.