Ioan Talpeș revine cu privire la ofițerii acoperiți care activau în străinătate. „Fantomele” din rețea s-au predat FBI înainte ca eu să dau lista cu persoanele respective”
Editura Evenimentul si Capital

Ioan Talpeș revine cu privire la ofițerii acoperiți care activau în străinătate. „Fantomele” din rețea s-au predat FBI înainte ca eu să dau lista cu persoanele respective”

Autor: | | 4 Comentarii | 14719 Vizualizari

Ioan Talpes, fostul șef al SIE din perioada 1992-1997 continuă să explice, într-un nou interviu având ca temă „Rețeaua Fantomelor” care acționa în Occident, ce l-a determinat să predea lista cu ofițeri români serviciilor de spionaj externe.

Ioan Talpeș vorbește și despre evenimentele de la Târgu Mureș, din martie 1990, și despre Mineriada din 13-15 iunie.

Dan Andronic: Una din acuzațiile care vi se aduc este aceea că Ioan Talpeș s-a apucat să vorbească despre Brigada U, unitatea de „fantome”, pentru că urmează declasificarea unor documente din arhiva CIA sau FBI în 2-3 ani și atunci se va vedea cum s-a predat lista cu ofițerii deplin conspirați ai Serviciului de Informații Externe.

Ioan Talpeș: Dacă domnul Cornel Biriș nu ar fi făcut acele declarații, eu nu aș fi insistat asupra acestui subiect. Eu am dat câteva declarații anterioare, am dat niște semnale, faptul că erau oameni care nu înțelegeau ce s-a petrecut, cum s-a petrecut, m-a determinat să explic subiectul. Constat însă că sunt oameni care încă mai încearcă să incite asupra acestei zone temporale și a comportamentului meu în calitate de șef al Serviciului de Informații Externe.

- Nu era normal să existe semne de întrebare?

- E firesc să fie neîncrezători pentru că eu nu aveam nimic de-a face cu Securitatea, înainte de 1989. Eu veneam din Armată, iar și de acolo, dintr-o zonă cultural-științifică.

- În Armată spuneți că nu ați avut nici o legătură cu Securitatea. Nici cu cei de la Contrainformații Militare, cei din Direcția a 4-a, care făceau parte din Departamentul Securității Statului?

- Nici una! Cu excepția celor normale, atunci când CI-istul venea și îmi spunea să fac raportul cu privire la deplasările în străinătate. O făceam, pentru că asta era obligația oricărui ofițer din Armată, care pleca în străinătate.

- Dar această acțiune, retragerea „fantomelor” din Statele Unite ale Americii, care de fapt a însemnat o predare…

- Nu, nu a însemnat o predare!

- Dar ce a însemnat?

- Ei s-au predat (n.n. - FBI) înainte ca eu să informez organele abilitate, ca să folosesc un termen la modă, înainte ca eu să dau lista cu persoanele respective.

- Știți lucrul acesta ca pe o certitudine?

- E o certitudine, pentru că li s-a spus că va fi predată! Pentru că încă din decembrie 1989, în SUA, dar nu nu numai acolo, atunci când a izbucnit scandalul în România, s-a difuzat o declarație publică potrivit căreia ofițerii de Securitate ar trebui să se prezinte la FBI pentru a informa asupra prezenței lor în acea țară. În situația în care o fac, nu se va lua nici o măsură împotriva lor.

- Dar, în primul interviu, ați susținut că fără această acțiune, relațiile cu SUA ar fi avut altă evoluție. De ce trebuie să vă credem, poate doar vă justificați un gest care este intens comentat. Nu ne-ar fi băgat americanii în seamă dacă nu dădeam lista cu „fantome”?

- Categoric. Noi ajunsesem Acarul Păun între membrii adevărați ai Tratatului de la Varșovia, ca să le zicem așa. Adică între URSS, RDG, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria se făcuse un aranjament prin care problematica serviciilor secrete fusese rezolvată. Se cunoaște acest lucru, și unii și alții au convenit că trebuie să-și retragă, că trebuie să predea rețelele. Erau vizații „fantomele” și agenții care se aflau pe teritorii străine.

- Adică „fantomele” Tratatului de la Varșovia au fost predate…

- Dacă cineva vrea să afle carei natura reală a relațiilor speciale între Washington și Moscova, ar trebui să afle conținutul înțelegerii secrete dintre cele două mari puteri.

- Înțelegere secretă care a fost parafată înainte sau după 1989?

- Chiar atunci. Dar finalizată complet în 1990, atunci când s-au făcut transferuri de personaje care să observe dacă se încalcă înțelegerile. Este absolut necesar ca cei care gândesc politica actuală și de perspectivă a României să nu uite că a existat așa ceva!

„Puteam retrage orice ofițer acoperit”

- Ne întoarcem la momentul 1993-1994 și relațiile România-Statele Unite ale Americii? Care era contextul strategic? Totodată s-a spus că nu erați abilitat să cereți retragerea ofițerilor deplin conspirați de pe teritoriul american.

- Asta-i o prostie! În calitate de director al SIE puteam retrage pe oricine ca persoană. Știți ce nu puteam să fac? Nu puteam să fac politici ale statului român. Iar din acest punct de vedere este necesar să facem niște precizări, ca să definim contextul strategic, cum l-ați denumit. Și o să încep tot cu mine. Prin 1991, fiind în poziția de consilier prezidențial pe probleme de siguranță națională i-am prezentat domnului Ion Iliescu, președintele României, cum vedeam eu posibilitatea ca să ieșim din blocajul general în care nimeni nu discuta cu noi, nu aveam nici o perspectivă. Era evident că eram într-o situație în care eram puși să ne sufocăm în propria condiție. Sub presiuni interne și externe.

- Și ce i-ați spus?

- Că singura formulă prin care România poate face ceva este ca țara noastră să intre în NATO și Uniunea Europeană.

- În 1991? E prima dată când aud așa ceva. Care a fost reacția lui Ion Iliescu?

- Domnul Ion Iliescu s-a uitat la mine și mi-a spus: cred că ai dreptate. Fă tu un program, cum crezi tu că trebuie să facem acest lucru. Și am lucrat la el vreo 2-3 săptămâni…

- Este important să înțeleg exact. Deci există documente scrise în arhiva de la Cotroceni?

- Nu mai știu dacă există și în zilele noastre…

- Ar trebui să existe. Este vorba despre un raport al unui consilier prezidențial.

- Vă spun că eu l-am făcut, domnul Ion Iliescu poate fi întrebat oricând. Din nefericire, dintre cei care au văzut raportul mai trăiește doar unul, dar și acesta poate fi chestionat. Cert este că, după ce l-am prezentat, domnul Președinte m-a chemat la el. Am văzut că îl citise pentru că așa cum are obiceiul, făcuse o mulțime de sublinieri, de comentarii scrise pe marginea lui. Se vedea că fusese citit de câteva ori. Mi-a cerut să-l trimit președintelui Camerei Deputaților, Dan Marțian, președintelui Senatului, Alexandru Bârlădeanu, materialul ajungând și la președintele Comisie de Apărare din Senat, Gelu Voican Voiculescu.

- Ce a urmat?

- O dezbatere restrânsă la Cotroceni. Au apărut Alexandru Bârlădeanu, Dan Marțian și Gelu Voican Voiculescu. Neinvitat, dar adus de Bârlădeanu care a spus că fiind șeful Comisiei de Apărare era bine pregătit pe acest subiect. Ne-am așezat la o masă, Președintele, eu și ceilalți. Domnul Ion Iliescu i-a întrebat dacă l-au citit și ce părere au. Alexandru Bârlădeanu a întrebat: cine a făcut materialul, iar răspunsul a venit imediat. Talpeș. Atunci Bârlădeanu zice că a citit materialul că a mai discutat și cu alții și că nu crede că noi (n.n. România) suntem în momentul în care să declanșăm o asemenea ofensivă pentru că va fi înțeleasă dificil de alții.

- Care alții? În 1991 nu putea fi vorba decât despre ruși, despre Uniunea Sovietică, așa cum mai exista ea la momentul acela..

- Întâlnirea a fost după puciul din august 1990, dar nu cred că dispăruse Uniunea Sovietică. Oricum n-a zis asta explicit.

- Din ceea ce mi-ați descris, cel puțin trei participanți la întâlnire aveau legături „istorice” cu serviciile secrete sovietice sau pe linie de partid. Alexandru Bârlădeanu, vechi ilegalist comunist, bănuit că era agent sovietic, Dan Marțian, profesor de socialism științific și Ion Iliescu, care nu mai are nevoie de nici o altă prezentare.

- Sau este de presupus că mai aveau legături cu rușii…

- Oricum am lua-o, erau formați la Moscova!

- Revin. Dan Marțian nu a făcut altceva decât să întărească opinia lui Alexandru Bârlădeanu și să spună că este nevoie de dezbatere mai largă. Nici unul nu spunea că este împotriva concluziilor raportului, ci că era o chestiune care trebuia luată în seamă cu atât mai mult cu cât Polonia, Cehia, Ungaria făceau pași importanți în această direcție.

- Iar noi aveam handicap unor decizii politice greșite. Cum ar fi mineriada din 1990.

- Nu, nu, nu puneți problema așa! Atunci, în iunie 1990 nu a fost altceva decât o acțiune prin care românii trebuiau să fie convinși că politica internațională de blocaj față de România este menținută din cauza lipsei lor de comportament democratic.

- Adică mineriada din 1990 a fost un eveniment provocat din exterior, de alte forțe decât cele pe care le știm acum? Nu sună cam conspiraționist?

- Mineriada a fost provocată ca se ajungă la ceea ce v-am spus mai înainte.

- Provocată de cine? Fiți mai concret.

- Din afară. De cei care au organizat toată demonstrația, tot scandalul, cei care au vrut să-l dea jos pe Iliescu… Dar acum vorbim altceva, poate altădată vă spun punctul meu de vedere despre iunie 1990.

Pacepa era agent sovietic

-Nu o putem lăsa așa. Dumneavoastră spuneți că 13 iunie a fost organizat de forțe din exteriorul României.

- Da.

- Atunci, 14-15 iunie, aducerea minerilor, valul de violențe, ce mai reprezintă?

- Aducerea minerilor a fost făcută pe o reacție a unor personaje legate de lumea minerilor și pe condiția lumii respective care miza pe un comportament reactiv din partea minerilor care doreau să-și garanteze statutul lor privilegiat.

- Înțeleg că nu vreți să mai discutăm acest subiect, dar este prima dată când aud că 13 iunie 1990 reprezintă un eveniment stimulat și susținut de forțe din exteriorul României, că nu a fost spontan. Aceasta este cunoașterea pe care o aveați la acel moment, când erați șeful grupului de consilieri ai ministrului Apărării, Victor Atanasie Stănculescu?

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate