Președintele Rusiei anunța anul trecut că armata va fi dotată cu șase „superarme”, fără pereche în lume și care nu pot fi contracarate.

Săptămâna trecută testul cu una dintre ele a provocat o criză nucleară.

O rachetă experimentală a explodat joi noaptea, 8 august, la o bază militară secretă din nordul Rusiei. Lucrurile au luat rapid o turnură dramatică. Copiii din orașul învecinat Severodvinsk au fost trimiși acasă de la școală. Celor 185.000 de cetățeni li s-a spus să stea în case sau spații interioare.

Au fost distriduite doze de iod. Orice trafic naval a fost interzis în zonă pentru o perioadă de 30 de zile.

După aproape 24 de ore de tăcere, autoritățile ruse au catadicsit vineri seara târziu să ofere o explicație. Agenția de Stat pentru Energie Nucleară, Rosatom, a anunțat că a fost vorba de un experiment eșuat cu un „izotop (folosit ca) sursă de energie pentru un motor de rachetă cu combustibil lichid”.

Rosatom a recunoscut că accidentul de joi noaptea a ucis cinci persoane, iar alte trei au suferit arsuri. Ulterior s-a aflat că era vorba de cinci oameni de știință care au fost declarați „eroi naționali”.

Alte detalii despre rachetă nu au fost oferite, ceea ce a determinat analiștii militari să se lanseze în speculații. Cu atât mai mult cu cât la începutul anului trecut, Vladimir Putin prezenta imagini video animate cu șase „superarme”, declarate „invincibile”, care urmau să intre curând în dotarea forțelor armate.

Printre ele, ați ghicit, o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, botezată „Burevestnik” („Pasărea furtunii”).

Dovada din satelit

Institutul pentru Securitate Nucleară al Academiei de Științe a Rusiei a anunțat că radiațiile în zonă au crescut de 20 de ori peste limita normală, dar situându-se totuși în limitele normale.

Presa rusă a speculat că explozia ar fi avut loc la o bază navală aflată lângă satul Nionoksa, la circa 20 km vest de Severodvinsk.

„Nionoksa este binecunoscută pentru testarea motoarelor de rachete balistice și de croazieră de toate tipurile. Totuși nu există nici un motiv logic pentru ca nici o astfel de rachetă să aibă o sursă de radioactivitate”, scria Barents  Observer. Doar  dacă era o rachetă cu propulsie nucleară.

Analiștii militari au remarcat în imaginile de satelit un tanc naval care transportă combustibil nuclear,  Serebrianka”, ancorat la doar câțiva kilometri în larg de baza de la Nionoksa. Vasul a fost depistat și în zona unui test cu racheta de croazieră cu propulsie nucleară „Burevestnik”, în noiembrie 2017.

Racheta s-a prăbușit în interiorul Cercului Polar de Nord, declanșând o operațiune de urgență pentru recuperarea resturilor.

Jefrey Lewis, directorul Programului de Neproliferare pentru Asia de Est de la Institutul din Middlesbury pentru Studii Internaționale, a declarat pentru Reuters: „Nu ai nevoie de această navă pentru testarea rachetelor convenționale. Ai nevoie de ea atunci când recuperezi o unitate de propulsie nucleară de pe fundul mării.”

„Nu ați reușit să opriți Rusia”

Ideea unei rachete cu combustibil nuclear nu este nouă. Au avut-o și savanții naziști în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Odată cu căderea Berlinului, cercetătorii naziști s-au împărțit între Statele Unite și Uniunea Sovietică.

În timpul Războiului Rece, ambele superputeri s-au angrenat în proiecte de cercetare legate de rachetele cu propulsie nucleară, însă au descoperit rapid că tehnologia era prea periculoasă pentru a putea fi pusă în practică.

Putin a readus-o în discuție anul trecut, când și-a prezentat „superarmele”. Una dintre ele era racheta 9M730 „Burevestnik”, căreia NATO i-a dat numele de cod „SSC-X-9 „Skyfall”.

„Cum raza sa (de acțiune) este nelimitată, ea poate zbura oricât dorești. Nimeni în lume nu are așa ceva”, s-a fălit Putin. „Poate o vor avea cândva, însă până atunci noi vom dezvolta ceva nou.”

Filmul animat de prezentare arăta „Pasărea furtunii” cum își croiește drum printre stațiile radar din mijlocul Atlanticului, trecând de Capul Horn în America de Sud și îndreptându-se spre Hawaii.

Vladimir Putin a afirmat că racheta a fost testată cu succes la sfârșitul lui 2017 și este „invincibilă în fața oricăror sisteme de rachete de apărare existente sau aflate în curs de dezvoltare”.

„Vreau să le spun tuturor celor care au escaladat cursa înarmărilor în cursul ultimilor 15 ani, au încercat să obțină avantaje unilaterale în fața Rusiei și au introdus sancțiuni ilegale cu scopul de a bloca dezvoltarea țării noastre: Tot ceea ce doreați să împiedicați cu politicile voastre s-a petrecut deja”, a spus Putin. „Nu ați reușit să opriți Rusia.”

Însă lucrurile nu par să evolueze conform planului.

Combustibil nuclear și hidrogen lichid, o alăturare letală

Un motor cu propulsie nucleară ar asigura teoretic vehiculului o rază de acțiune practic nelimitată. În cazul unei rachete de croazieră teleghidate, aceasta ar orbita în jurul planetei, în afara atmosferei, oricât ar fi nevoie, până când ar primi comanda de a ataca din spațiul cosmic.

Însă astfel de rachete nu sunt ușor de controlat, arată un documentar realizat de News.com.au. Ele operează la temperaturi extrem de înalte și folosesc drept combustibil de lansare hidrogenul lichid. Orice accident ar putea avea efecte devastatoare pe termen lung.

Avem un astfel de exemplu la Severodvinsk.

Șansele unei erori sunt foarte mari. Este nevoie de rachete propulsoare pentru ca racheta de croazieră să atingă o viteză foarte mare. Viteza este la rândul ei necesară pentru a produce o cantitate de aer suficient de mare absorbită de motorul cu statoreactor, pentru a-l porni.

O asemenea accelerație la mare viteză necesită carburanți extrem de volatili. Odată ce fluxul de aer rapid începe să circule pe lângă reactorul foarte fierbinte, se dilată și țâșnește pe duza de eșapament producând propulsia. Însă acest reactor supraîncălzit trebuie să fie amplasat aproape de combustibilii volatili necesari pentru ca racheta să atingă viteza necesară.

Kremlinul a considerat că avantajele unei astfel de arme sunt mai mari decât riscul. Anul trecut, serviciile de informații americane anunțau că „Pasărea furtunii” are probleme să zboare. Până în mai 2018 se înregistraseră patru teste eșuate.

Zborul cel mai reușit a durat doar două minute, în care a acoperit 35 de kilometri înainte de a se prăbuși la sol.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dezmințit aceste informații, calificându-le drept propagandă: „Ascultați-l pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, și credeți-l”, a spus el.

Acum Kremlinul are de dat explicații pentru un nor radioactiv deasupra țării sale.