Este fierbere în sânul serviciilor secrete după anunțarea deciziei CCR. În exclusivitate pentru evz.ro, oficiali din SRI au dezvăluit că se așteaptă motivarea deciziei CCR.

„Scapă toți”, este convins un ofițer din cadrul Sistemului Național de Securitate.

Aceleși surse au explicat, în exclusivitate pentru evz.ro, că orice probă obținută din aplicarea Mandatelor de Securitate Națională (MSN) nu va mai fi luată în considerare.

De menționat că DIICOT, organul de urmărire penală abilitat să ancheteze cazuri de siguranță națională, indiferent că este vorba despre spionaj sau acte de terorism, are la bază informațiile furnizate de SRI.

Or, în această situație, se află și dosarul în care au fost condamnați, în ianuarie 2017, israelienii Ron Weiner și David Geclowicz pentru comiterea mai multor infracţiuni informatice care au vizat-o pe Laura Codruţa Kovesi.

„Nu știm dacă decizia este aplicabilă de acum înainte, dacă se aplică și retroactiv. Așteptăm motivarea”, au precizat aceleși surse.

CCR a judecat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României.

Conform deciziei adoptate, art. 139 alin.(3) din Codul de procedură penală prevede că „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege. „;

Iar art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991: „(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: […] d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.”

 În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a respins cu unanimitate de voturi, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României.

Pe de altă parte, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991.

Decizia CCR de astăzi completează o alta, nr, 51/2016, care a interzis implicarea SRI în dosare penale.

Te-ar putea interesa și: