EU Solar Rooftop Standard, noua măsură adoptată de Parlamentul European la începutul acestei luni, urmărește extinderea suprafaței de panouri solare instalate pe acoperișuri.

Directiva EU Solar Rooftop Standard prevede ca toate clădirile nou construite să fie „solar-ready”. Adică să permită instalarea, încă din faza construcției, de panouri solare. Măsura va fi aplicată însă etapizat.

Astfel, EU Solar Rooftop Standard se va aplica pentru clădirile publice și non-rezidențiale nou construite cu începere din 2027. Din 2028 va fi aplicată și pentru clădirile non-rezidențiale existente care trec prin lucrări de renovare majore. Din 2030, va deveni obligatorie pentru toate noile ansambluri rezidențiale construite. Iar din 2031 pentru toate clădirile publice care vor îndeplini condițiile necesare. Una dintre acestea este existența unei suprafețe utile de minimum 250 mp, potrivit Infofinanciar.

Conform procedurilor Comisiei Europene, statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune noua directivă în legislațiile naționale. În prezent, nouă țări europene au adoptat și aplică deja măsuri similare EU Solar Rooftop. Acestea sunt Franța, Belgia, Olanda, Italia, Austria, Germania și Elveția.

Mai multe panouri solare

Rezultatele unei analize preliminare efectuate de SolarPower Europe, cea mai mare asociație europeană din domeniul energiei solare, arată că strategia Energy Performance Buildings Directive (EPBD) ar putea determina instalarea a 150 GW până la 200 GW de panouri solare pe acoperișuri în UE între 2026 și 2030. Estimarea se bazează pe ipoteza că 60% din clădirile publice sunt adecvate și intră în domeniul de aplicare al standardului pentru acoperișuri.

Specialiștii SolarPower Europe estimează că, la sfârșitul lui 2027, capacitatea fotovoltaică instalată pe acoperișurile tuturor clădirilor din Uniunea Europeană va depăși 355 GW. Potențialul total estimat este de 560 GW.

Potrivit asociației, adoptarea standardului va permite valorificarea acoperișurilor de mari dimensiuni. Sunt vizate, cu precădere, centrele comerciale și clădirile de birouri. Anumite structuri vor fi însă excluse. Este vorba, în principal, de construcțiile destinate agriculturii, dar și de clădirile istorice.

În ultimii ani, capacitatea fotovoltaică instalată în UE a crescut consistent. Astfel, de la 164,19 GW în 2021 s-a ajuns la 204,09 GW în anul următor, un salt de 24,3%. În 2023 ritmul s-a accelerat la 27,8%, atingându-se o capacitate de 259,99 GW.

„Până în 2030, ponderea energiei eoliene și solare în capacitățile de producție de energie ar trebui să se dubleze. Aceasta va ajunge de la nivelul actual de 33%, la 67%. Și până atunci energia solară va fi, de asemenea, cea mai mare sursă de electricitate din UE. Cu mai mult de jumătate din aceasta provenind de pe acoperișuri.“, a declarat Kadri Simson, comisarul UE pentru Energie.

De ce este necesar un „standard“ solar

EU Solar Rooftop Standard face parte din strategia EPBD. O dată implementată, aceasta ar putea asigura necesarul de energie pentru aproape 56 de milioane de case.

Inițiativa Bruxelles-ului introduce obligativitatea ca structurile nou construite sau renovate în mod semnificativ să incorporeze sisteme de energie solară. Directiva impune ca nevoile energetice ale unei clădiri să fie acoperite, cel puțin în parte, prin tehnologii solare. Precum panourile fotovoltaice pentru electricitate și cele solare termice pentru încălzire. Astfel, clădirile se transformă din consumatori pasivi de energie în producători activi.

Este o schimbare importantă, în condițiile în care construcțiile sunt responsabile pentru 40% din consumul total de energie al UE. Dar și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Ceea ce le transformă într-un obiectiv prioritar în atingerea țintelor de neutralitatea climatică asumate de Comisa Europeană.

Cine sunt primii „clienți“

Printre primii beneficiari vizați de EU Solar Rooftop Standard se numără administrațiile publice, instituțiile de învățământ și spitalele. Aplicarea standardului le va permite, într-o primă fază, să reducă substanțial valoarea facturilor la electricitate. Prin investiții ulterioare, acestea pot diminua treptat dependența de combustibilii fosili utilizați pentru încălzire.

„La fel ca instalarea obligatorie a detectoarelor de fum cu ani în urmă, noua directivă transformă instalarea de panouri solare într-un standard. Sistemele de încălzire cu energie solară și panourile fotovoltaice vor reduce costurile locuințelor sustenabile. Acest lucru va necesita însă eliminarea blocajelor și asigurarea că operatorii de rețea pot gestiona noile capacități.“, a declarat Jan Osenberg, consilier SolarPower Europe.

Potrivit oficialilor europeni, potențialul solar al suprafețelor artificiale și construite este în mare măsură neexploatat. În această categorie nu intră însă doar acoperișurile, ci și infrastructura de transport și zonele de parcare.

O strategie pe mai multe planuri

Strategia Bruxelles-ului pentru dezvoltarea componentei de energie solară include, pe lângă EU Solar Rooftop Standard, mai multe inițiative.

Astfel, în martie 2023, a fost lansat Parteneriatul UE pentru competențe pe scară largă. Scopul acestuia este de a reduce decalajul de forță de muncă calificată în sectorul energiei regenerabile. Parteneriatul urmărește identificarea măsurilor concrete de formare și recalificare necesare. Inițiativa se bazează pe cooperarea între industrie, furnizori de formare și autorități regionale. Programele de formare profesională ce vor fi lansate vor beneficia de finanțarea UE.

Cu un an înainte, în decembrie 2022, a fost lansată Alianța europeană pentru energie solară. Inițiativa reunește companii, institute de cercetare și asociații relevante din acest domeniu. Alianța își concentrează eforturile pe asigurarea oportunităților de investiții și diversificarea lanțurilor de aprovizionare.

Reducerea dependenței de China

Un obiectiv prioritar al Alianței este și dezvolarea unei capacități de producție de 30 GW până în 2025. Ținta propusă este de peste șase ori mai mare decât capacitatea din 2022, de 4,5 GW.

Atingerea acestui obiectiv ar putea contribui anual cu 60 de miliarde de euro la PIB-ul UE. Totodată, ar crea peste 400.000 de locuri de muncă noi. Dar mai ales ar reduce dependența cronică de importurile din China, care este principalul furnizor mondial de panouri solare.

Implicarea statelor membre în strategia europeană devine tot mai consistentă. Pe 15 aprilie anul acesta, miniștrii Energiei din 23 de țări UE și reprezentanții industriei au semnat Carta europeană pentru energie solară. Documentul stabilește o serie de acțiuni voluntare care trebuie întreprinse de statele membre pentru a sprijini sectorul fotovoltaic al UE. Carta este cea mai recentă acțiune a Comisiei pentru a sprijini fabricarea de panouri solare în Europa.

Care este situația României

România a intrat în 2023 în grupul piețelor de tip gigawatt în ceea ce privește capacitatea fotovoltaică instalată în decurs de un an. Conform estimărilor SolarPower Europe, țara noastră va ajunge la o capacitate de 8,7 GW până în 2027.

Creșterea este asigurată de toate segmentele, de la prosumatori, la autorități locale. Numărul prosumatorilor – gospodării, firme și instituții – a depășit anul trecut 100.000. Este un salt consistent față de doar 1.634 la sfârșitul anului 2020.

Principalul instrument de susținere a acestei dezvoltări este mecanismul de subvenționare Casa Verde Fotovoltaice. România a alocat 342 de milioane de euro pentru acest program în 2023 și aproape 402 milioane de euro anul acesta.

Programul se adresează persoanelor fizice. Potrivit lui Laurențiu Neculaescu, președintele Administrației Fondului de Mediu, valoarea sprijinului este de 20.000 de lei finanțare fixă (aproximativ 4.000 de euro) pentru un minim de 3 kW. Beneficiarii trebuie însă să contribuie și ei, cu 10% din sumă, respectiv 2.000 de lei. Finanțarea asigură doar achiziția de panouri solare, nu și de baterii, așa cum se aștepta.

La începtul anului, ministrul Mediului, Mircea Fechet, și-a exprimat speranța ca schema de subvenționare va continua. „Ne vom opri atunci când vom avea panouri fotovoltaice şi pe ultimul acoperiş din România“, a declarat Fechet.