Elevi. Sursa foto: PixabayRaportul Education at a Glance 2025 (EaG 2025), editat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) pentru România și publicat marți, arată că 16% dintre copiii cu vârste între 6 şi 14 ani nu sunt înscrişi la şcoală, față de țările din OECD, unde procentul ajunge la 2%. „În medie, în ţările OECD, doar 2% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani nu sunt înscrişi în sistemul de învăţământ, comparativ cu 16% în România”, se arată în raport.
16% dintre copiii cu vârste între 6 şi 14 ani nu sunt înscrişi la școală
Raportul OECD a arătat că, în ţările membre, doar 2% dintre copiii cu vârste între 6 şi 14 ani nu sunt înscrişi în şcoală, în timp ce în România această pondere ajunge la 16%.
„În medie, în ţările OECD, doar 2% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani nu sunt înscrişi în sistemul de învăţământ, comparativ cu 16% în România”, se arată în raport.
Raportul mai evidenţiază că procentul este mai mare în rândul adolescenţilor: 32% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 19 ani din România nu urmează cursuri, comparativ cu o medie de 16% în ţările OECD.

centru tineri Sursă foto: Freepik
Sistem profesional, puternic
Raportul menţionează că România are un sistem profesional puternic, 30% dintre tinerii din această grupă de vârstă fiind înscrişi în programe de învăţământ secundar superior profesional, faţă de o medie de 23% în ţările OECD.
Aceste programe oferă elevilor competenţele necesare pentru a intra pe piaţa muncii sau pentru a continua studiile superioare. În România, 75% dintre elevii din învăţământul secundar superior profesional urmează programe care permit accesul la învăţământul superior, cu doar două puncte procentuale sub media OECD.
Ponderea studenţilor care se înscriu la programe de licenţă şi abandonează după primul an, mai mare în România
Raportul a arătat, de asemenea, că ponderea studenţilor care se înscriu pentru prima dată la programe de licenţă şi abandonează după primul an este mai mare în România decât media OECD, ajungând la 21% faţă de 13%.
„Studenţii care nu finalizează studiile superioare pot abandona studiile în diferite etape. Ratele ridicate de abandon în primul an pot indica o neconcordanţă între aşteptările studenţilor şi conţinutul sau cerinţele programelor lor, reflectând posibil o lipsă de orientare profesională pentru viitorii studenţi sau un sprijin insuficient pentru noii studenţi”, se mai arată în raport.