Puterea de cumpărare a pensiilor a crescut potrivit datelor statistice ale INS. Pensia medie pentru limită de vârstă a fost, în luna mai, de 2.245 lei, cu 13% mai mult, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Totodată, puterea ei de cumpărare (pensia reală) s-a consolidat (+2,13%), în contextul unui avans al prețurilor la consumator de 10,64%.

Pensia medie pentru limită de vârstă a fost, în luna mai, de 2.245 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, se arată într-o situaie a Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Suma este cu aproximativ 13% mai mare, comparativ cu luna mai a anului trecut.

Acest lucru se datorează majorării din luna ianuarie a acestui an, adoptată de guvern. Pe de altă parte, pensia reală – indicatorul ce reflectă puterea de cumpărare - s-a consolidat pozitiv (+2,13%), în contextul unui avans al prețurilor la consumator de 10,64%, după cum arată datele statistice.

Situația vizează un număr de 3,65 milioane de beneficiari de pensii de stat care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului și reprezintă 79% dintre cei care primesc pensii.

Celelalte persoane sunt asimilate foștilor lucrători ajunși la vârsta de pensionare, iar sumele pe care le încasează diferă, la fel și ritmurile anuale de creștere. Conform analizei CNPP, per total, s-a ajuns la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.005 lei lunar și la un avans de circa 13% nominal (+2,17% real).

Statisticile Casei Naționale de Pensii

Situația arată că urmașii, persoanele care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei, au reprezentat 9,7% din numărul total, cei încadrați în clase de invaliditate 8,7%. iar cei care au ieșit la pensie mai devreme au avut o pondere de 2%. Doar 0,15% dintre pensionari se încadrează în cerințele impuse și beneficiază de drepturile de asigurări sociale fără penalizări, în vreme ce categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – (0,011%) și includerea excepțională la ajutor social (0,003%) sunt neglijabile numeric.

Ritmurile de creștere pentru sumele plătite de stat au fost marginal mai mari în cazul ajutorului social (+13,29%), al pensiilor anticipate parțiale (+13,12%) și celor de urmaș (+12,95%). Astfel, puterea de cumpărare a revenit pe plus mai puțin substanțial în cazul acestora.

Majorarea a fost de doar 8,89% nominal în cazul persoanelor cu dizabilități (-1,6% în termeni reali) și cvasiinexistentă (+0,66%, respectiv – 9% ca putere de cumpărare) în cazul puținelor persoane care mai primesc pensii I.O.V.R.

Femeile reprezintă 56% dintre pensionari

Din calculele prezentate de CNPP, rezultă că pensia medie pentru limită de vârstă în cazul femeilor ce reprezintă 56% din numărul de pensionari (2,04 milioane pensionare) a fost în luna aprilie 2023 de 1.957 lei. Suma reprezintă 75% din pensia medie încasată de bărbați (2.610 lei, media pentru 1,61 milioane persoane).

Ponderea din salariul mediu net pe economie la bărbați e semnificativ mai mare decât în cazul femeilor retrase din activitate. Diferența va crește după ce se vor egaliza duratele legale de muncă, la care se face raportarea punctajelor personale cumulate pe perioada de activitate.

Care este situația pe județe

În teritoriu, cele mai mari pensii au fost plătite în județul Hunedoara, unde media a fost de 2.668 lei, urmat, pe locul doi, de municipiul București (2.543 lei, cu o diferență notabilă între sectorul 5, 2.178 lei, și sectorul 1, 2.980 lei), județele Brașov (2.349 lei) și Gorj (2.348 lei).

Pe ultimele locuri figurează, în mai 2023, Vrancea (1.600 lei), Giurgiu (1.602 lei) și Vaslui (1.631 lei). Ecartul maxim între județe a fost de 67%, adică pensia medie în Hundeoara a fost cu două treimi mai mare decât în Vrancea.

Din datele CNPP, rezultă că sumele plătite de stat tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale au fost de 110,6 miliarde lei sau circa 7% din PIB-ul estimat curent pe 2023 (1.591 miliarde lei).

Procentul se situează mult sub cota de 9,4% impusă prin PNRR, diferența fiind constituită de alte tipuri de venituri asimilate pensiilor, conform unui material publicat de financialintelligence.ro.