Evenimentul Zilei > Social > Informații de ultimă oră despre cărțile de identitate. S-a luat o decizie importantă
Informații de ultimă oră despre cărțile de identitate. S-a luat o decizie importantă

Informații de ultimă oră despre cărțile de identitate. S-a luat o decizie importantă

În a doua parte a anului se va pune în circulație cartea de identitate electronică la nivel naţional, iar sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă va deveni operațional, a anunțat marți Cătălin Giulescu, directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD).

„În a doua parte a acestui an va deveni operaţional sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă şi avem în vedere simplificarea procedurilor, astfel încât cetăţeanul să nu mai fie obligat să prezinte certificatele de stare civilă, acestea urmând a fi generate de noul sistem informatic.

Pe de altă parte, avem în vedere o interconectare cu registrul de carte funciară, astfel încât dovada adresei de domiciliu sau de reşedinţă să fie preluată în sistem electronic, plus o serie de simplificări”, a spus Cătălin Giulescu.

El a menţionat că, în România, există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a organizat, marţi, o dezbatere publică pe marginea proiectului de lege ce prevede, printre altele, ca personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor să verifice dacă cel care solicită eliberarea unui document de identitate locuieşte în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului.

Despre anularea actului de identitate

Directorul DEPABD a precizat că va fi revizuit un articol din proiect care prevedea posibilitatea anulării actului de identitate în anumite situaţii, după ce mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile care au participat la dezbatere au semnalat nereguli în legătură cu acest text.

„Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia – vorbim de anularea menţiunii de domiciliu.

Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă e persoanelor.

Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat – în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist”, a declarat Cătălin Giulescu.

O notificare a cetăţeanului

El a explicat că procedura presupune o notificare a cetăţeanului, o solicitare de a lua legătura cu autoritatea publică, o notificare cu privire la procedura la care urmează să fie iniţiată.

„Această procedură este vizată să dureze cel puţin 60 de zile, astfel încât cetăţeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoştinţă faptul că este posibil să fie iniţiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l priveşte”, a mai precizat Giulescu, care a adăugat că nimeni nu îşi propune o evaluare a tuturor menţiunilor de adrese din România.

Contradicția

Participanţii la dezbatere au reclamat că explicaţiile directorului DEPABD sunt în contradicţie chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect.

Acesta prevede că „în situaţia în care menţiunea privind stabilirea domiciliului îşi încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate şi efectuează menţiunea corespunzătoare în RNEP cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situaţia în care menţiunea privind stabilirea reşedinţei îşi încetează valabilitatea, se efectuează doar menţiunea corespunzătoare în RNEP”.

Giulescu a concluzionat că va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate, care este o altă procedură faţă de care este abilitată doar instanţa de judecată.

„Intervenţia legislativă îşi propune să corecteze anumite situaţii, nimic mai mult, nu se va realiza niciun fel de evaluare a modului în care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la adresă, deoarece domiciliul nu este singurul element analizat în ceea ce priveşte stabilirea corectitudinii domiciliului.

Adică domiciliul nu trebuie să reprezinte în mod obligatoriu locul unde o persoană locuieşte”, a conchis Cătălin Giulescu, potrivit Agerpres.