Influencerii au mai multă putere decât politicienii? În România, tot mai des răspunsul este da

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Influencerii au mai multă putere decât politicienii? Puterea nu mai stă în funcții, ci în încrederea pe care oamenii sunt dispuși să o ofere Am fost și sunt extrem de atenta la evoluțiă, dar și revoluția digitală pe care o trăim. Lucrând de foarte mulți ani în media, în comunicare, încerc să țin pasul cu tot ce este nou sau în trend.

Un lucru este evident de ceva timp, astăzi, un creator de conținut poate ajunge la mai mulți oameni, poate genera mai multă atenție și poate influența mai multe decizii decât un ministru. În timp ce politicienii comunică prin mesaje atent controlate, milioane de români aleg să asculte voci pe care le consideră autentice. În era digitală, influența nu mai vine din funcție, ci din încredere.

Văd că mulți încă nu realizează că puterea s-a mutat în online.

Alegerile din 2024 din România, locale, parlamentare si apoi prezidențiale, au fost câștigate cu multă influență în online. La fel cele din 2025. Nu intru în detalii, dar dacă nici acum oamenii politici nu au înțeles asta, vorbim degeaba pentru ei, sunt pierduți.

Nu vreau să mă refer doar la politică, dar trebuie să înțelegem că puterea este astăzi în telefonul mobil.

În fiecare dimineață, milioane de români deschid TikTok, Instagram, Facebook sau YouTube înainte să facă orice altceva. Acolo află ce se poartă, ce se cumpără, ce se discută și, uneori, chiar ce trebuie să creadă despre anumite subiecte.

Iar oamenii care influențează aceste decizii nu sunt miniștri, parlamentari sau lideri de partid. Sunt creatorii de conținut.

Noua putere nu are funcții oficiale. Dar, atenție, poate avea într-o bună zi.

În urmă cu zece, cincisprezece ani, influența era asociată cu funcția. Cu poziția ocupată într-o instituție. Cu apariția la televizor.

Astăzi, lucrurile s-au schimbat radical.

Un ministru poate organiza o conferință de presă pentru a explica o măsură importantă și poate ajunge la câteva zeci de mii de oameni.

În același timp, un influencer poate publica un videoclip de câteva minute care ajunge la milioane de persoane în aceeași zi.

Diferența este uriașă.

Mai ales că publicul nu mai consumă informația în mod tradițional. O consumă rapid, personal și emoțional.

Apropo, politicienii sunt pe rețelele sociale. Dar sunt cu adevărat acolo?

Aproape toți liderii politici importanți au astăzi conturi pe Facebook, Instagram, TikTok sau X.

La prima vedere, pare că s-au adaptat vremurilor.

În realitate însă, cu foarte puține excepții, comunicarea lor este realizată de echipe de consilieri, specialiști în marketing și, din ce în ce mai des, de instrumente de inteligență artificială.

Textele sunt atent construite. Fotografiile sunt selectate strategic. Mesajele sunt verificate de cele mai multe ori, ajustate și rescrise până când nu mai lasă loc pentru spontaneitate.

Problema este că oamenii simt acest lucru, simt lipsa autenticității.

Se vede de la o poștă când un mesaj nu aparține celui care îl semnează. Se vede în formulările perfecte, în expresiile standardizate, în postările care seamănă izbitor unele cu altele. Se vede în engleza perfectă pe X când el, de fapt, nu știe engleză. Și se vede mai ales atunci când politicianul intră într-o emisiune live.

Dintr-odată, omul care pe Facebook părea extrem de articulat, profund și inspirat întâmpină dificultăți în a exprima aceleași idei cu aceeași claritate.

Publicul observă imediat diferența. Observă că există două personaje: cel din online și cel din realitate.

Diferența imensă este că politicienii transmit mesaje, iar influencerii construiesc relații.

Aici se află cheia fenomenului.

Politicienii comunică instituțional. Influencerii comunică personal. Își arată viața de zi cu zi. Vorbesc despre succese, eșecuri, familie, vacanțe, probleme și emoții. Oamenii au senzația că îi cunosc și se atașează de ei, sunt ca într-o relație de prietenie.

Se creează astfel o legătură pe care multe instituții publice au pierdut-o de ceva timp.

Încrederea nu mai vine din funcție.Vine din apropiere.

De ce îi cred oamenii pe influenceri?

Ar fi o greșeală să credem că influencerii au succes doar pentru că algoritmii îi favorizează. În realitate, cei mai mulți dintre cei care au construit comunități mari și stabile au făcut-o pentru că au câștigat încrederea oamenilor.

Contrar unei prejudecăți răspândite, influencerii de succes nu sunt, în general, oameni falși. Dacă ar fi, și-ar pierde foarte repede urmăritorii.

În mediul online, publicul sancționează imediat lipsa de autenticitate. O recomandare făcută doar pentru bani, o promovare în care nimeni nu crede sau o atitudine artificială poate distruge în câteva zile ceea ce s-a construit în ani.

Un politician poate supraviețui ani întregi în ciuda neîncrederii publice.

Un influencer nu. El trăiește din credibilitatea sa.

Poate că acesta este motivul pentru care mulți români acordă mai multă atenție unui creator de conținut decât unui ministru. Nu pentru că influencerul știe întotdeauna mai mult, ci pentru că pare mai sincer.

Iar sinceritatea, reală sau percepută, a devenit una dintre cele mai valoroase resurse ale acestei revoluții digitale.

Generația care nu mai așteaptă explicații oficiale, tinerii care nu mai urmăresc conferințe de presă. Nici măcar nu știu pentru că nu îi interesează cine e prim ministru al României.

Ei vor explicații rapide, oameni care vorbesc pe limba lor, vor autenticitate.

Din acest motiv, influența s-a mutat natural către cei care reușesc să creeze conexiuni reale cu publicul.

Marea provocare: influența fără responsabilitate

Totuși, există și o întrebare legitimă. Dacă influencerii au ajuns să influențeze milioane de oameni, cine răspunde atunci când informațiile sunt greșite?

Un ministru, teoretic, poate fi demis. Un partid poate pierde alegeri.

O instituție poate fi sancționată public.

În mediul online însă, responsabilitatea este adesea mai greu de definit.

Aceasta este una dintre marile provocări ale epocii digitale. Nu existența influencerilor, ci viteza cu care puterea lor crește în comparație cu mecanismele de responsabilizare.

Poate că adevărata schimbare a ultimului deceniu nu este una politică, economică sau tehnologică. Pare că cea mai mare schimbare este mutarea încrederii.

Oamenii nu mai acordă automat credibilitate celor aflați în funcții publice, o acordă însă celor pe care îi urmăresc zilnic și pe care îi percep ca fiind autentici.

Astăzi, un creator de conținut digital poate genera mai multă atenție decât o instituție, poate mobiliza mai mulți oameni decât un partid și poate influența mai multe decizii decât un ministru.

Iar întrebarea nu este dacă acest lucru este bun sau rău.

Întrebarea este ce au făcut instituțiile, liderii politici și o parte a presei pentru a pierde cel mai important capital pe care îl poate avea cineva în spațiul public: încrederea.

Pentru că, știm din practică, acolo unde încrederea dispare, cineva o va ocupa întotdeauna. Încrederea este ca apa, își găsește întotdeauna un drum.

Dacă oamenii nu mai au încredere în instituții, vor merge către figurile publice, către comunități sau către cei care reușsesc să pară mai autentici. Iar în România de astăzi, astăzi, acel loc este ocupat de influenceri.