Privite din crâmpeiele de civilizație din marile orașe, faptele care au avut loc, ani la rând, în comuna Berevoiești, județul Argeș, par desprinse din Evul Mediu, nu dintrun stat de drept, cu titulatură de țară europeană. Acolo, într- un sat de circa 800 de oameni, copii, femei și bărbați au fost legați în lanțuri, bătuți cu biciul și obligați să muncească și să fure. Erau hrăniți, ca și câinii, cu resturi alimentare aruncate pe jos și erau obligați să se bată între ei, pentru distracția „stăpânilor”, ca într-un scenariu sinistru demn de perioade demult apuse.

40 de „proprietari de sclavi”

Sclavagismul secolului XXI există în România. A fost demonstrat de ceea ce au descoperit polițiștii de la Crimă Organizată din Pitești și Craiova, jandarmii și procurorii DIICOT care au împresurat, miercuri dimineața, satul Gămăcești, de fapt un cătun în care stau, în marea lor majoritate, locuitori de etnie rromă. Circa 400 de oameni ai legii au împresurat localitatea, într- o desfășurare de forțe fără precedent în ultimii ani. Aveau în vizor 40 de locuințe de unde urmau să îi ridice pe cei 40 de membri ai mai multor grupări care se ocupau cu trafic de persoane și trafic de minori. Anchetatorii au găsit, în câteva case, trei adulți și doi copii de 10 și, respectiv, 12 ani, legați cu lanțuri, în condiții de trai greu de imaginat. Numărul victimelor, însă, este mult mai mare și se cifrează în jurul a 40 de persoane. Au fost prinși 29 de membri ai grupărilor infracționale. Pe alți șase urma să îi prindă aseară. Ceilalți, urmează să fie depistați.


FOTO;Satul Gămăcești a fost împresurat de 400 de forțe de ordine



Opt ani de coșmar

Faptele de o cruzime rară care au avut loc la Berevoiești s-au petrecut de cel puțin opt ani încoace. Procurorii DIICOT au transmis că, începând cu anul 2008 și până în prezent, s-au constituit mai multe grupuri infracționale o rga n i za te structurate pe baza relațiilor de familie, care au recrutat un număr de aproximativ 40 de persoane, atât minori cât și adulți. Victimele erau alese din rândul copiilor, a persoanelor cu dizabilități fizice sau psihice, ori săraci, fără adăpost, mulți dintre ei fără acte. Pe unii îi păcăleau promițându-le câte ceva, dar pe cei mai mulți îi luau cu forța. În unele cazuri, victimele era răpite din locuri publice, de lângă biserici, gări și autogări sau chiar din propriile locuințe. Fiecare „exploatator” își ducea „sclavii” acasă, unde îi punea să muncească. „Sclavii” făceau de toate: măturau în curte, spălau rufe, se îngrijeau de animale. În plus, erau trimiși cu căruțele în pădure la furat de lemne, care erau încărcate în autoutilitarele „stăpânilor”. Aceștia le vindeau, apoi, ilegal, în zona de sud a României, în principal în județele Giurgiu, Teleorman, Olt și Dolj.

Bătuți, înfometați și hrăniți ca și câinii

Pentru a obliga victimele să se supună, „stăpânii” apelau la metode barbare de constrângere: bătăi și înfometare. Astfel, „sclavii” primeau lovituri cu palmele, pumnii, picioarele, biciul și diverse alte obiecte contondente. De cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi de mâncare. Pe unii îi legau cu lanțuri sau chingi sau îi încuiau, pe timpul nopții, ca să nu poată fugi. Altora li s-au aplicat tratamente umilitoare: erau dezbracați complet și udați, alternativ, cu apă rece și caldă, erau legați de mâini și de picioare și puși să mănânce de pe jos, erau puși să se bată între ei pentru amuzamentul „stăpânilor” sau li se arunca mancarea pe jos. Anchetatorii au informații și că unele dintre victime au fost violate sau abuzate sexual.

O moarte suspectă a declanșat ancheta

Primarul din Berevoiești, Florin Bogdan Proca, ne-a declarat că în satul Gămăcești sunt comercianți de lemne care cumpără masa lemnoasă de la proprietarii gaterelor din județul Argeș și le vând, apoi, în județele precum Giurgiu, Teleorman, Olt sau Dolj. Pe această rută a traficului ilegal de lemne au ajuns și „sclavii” în Berevoiești, susțin oameni ai legii. Din informațiile furnizate, până aseară, de anchetatori reiese că victimele provin din mai multe județe ale țării, dar, în special, din sud. L-am întrebat pe primar de ce nu s-a sesizat nimeni atâta amar de vreme și ne-a spus că „nu se știa”. „Îi țineau închiși, nu erau la vedere, ca să nu îi vadă cineva. Cu vreo doi au venit să le facă buletin, dar nu dădeau de bănuit”, susține primarul. Edilul din Berevoiești ne-a mai declarat că a făcut primele sesizări legate de abuzuri asupra unor minori abia în luna octombrie a anului trecut. „Am sesizat poliția din Schitu Golești”, susține Proca. Legat de acest aspect, oficiali DIICOT ne-au precizat că, într-adevăr, primul dosar deschis, in rem, față de faptele săvârșite în Berevoiești a fost întocmit de judiciariștii din Argeș, la sfârșitul anului trecut.

Traficanți în familie

Cazul care a condus la declanșarea anchetei DIICOT a fost, se pare, moartea unui om. Primarul ne-a declarat că, în urmă cu „vreo trei luni de zile” a murit unul dintre „sclavi”. „A căzut de pe un dig”, a precizat primarul. Atunci, au venit anchetatorii de la IPJ Argeș care au cercetat moartea suspectă, dar și alte aspect legate de condițiile în care trăise victima. Bărbatul mort nu avea niciun act de identitate și a fost îngropat în cimitirul din Berevoiești ca neidentificat. Oficiali DIICOT vin să completeze această ipoteză: în luna februarie s-a început urmărirea penală împotriva proprietarilor de sclavi ai secolului XXI. „Au fost comasate mai multe dosare pentru că vorbim de mai multe rețele”, ne-a explicat Mihaela Porime, purtător de cuvânt DIICOT. Rețelele erau, de fapt, membri de familie care își racolau proprii „sclavi”.

Averea „proprietarilor de sclavi”

În timpul perchezițiilor de ieri, polițiștii au descoperit trei adulți și doi copii legați în lanțuri. De asemenea, în casele „proprietarilor de sclavi” a fost găsită şi ridicată suma totală de 228.000 de lei, aproape un kilogram de bijuterii din aur, nouă drujbe, precum și trei autoutilitare folosite la transportul lemnelor furate și la transportul „sclavilor” pe care îi racolau cu forța. La închiderea ediției, cele 29 de persoane ridicate din satul Gămăcești erau, încă, audiate.