Barometrul Încrederii realizat de Edelman pentru anul 2015 relevă o scădere alarmantă a încrederii faţă de toate instituţiile, comparabilă cu pragurile cele mai joase atinse la începutul crizei financiare, în 2009. Încrederea populaţiei  în guvern, mediul de afaceri, media şi ONG-uri  este sub 50% în două treimi dintre ţări, incluzând Statele Unite, Germania şi Japonia. Publicul informat este la fel de neîncrezător, înregistrând niveluri ale încrederii sub 50% în jumătate dintre ţările incluse în cercetare.

“Scăderea dramatică a încrederii în toate instituţiile a fost determinată de evenimentele inimaginabile şi imprevizibile care s-au întâmplat în 2014”, a declarat Richard Edelman, preşedinte şi CEO al Edelman. „Răspândirea Ebola în Africa de Vest; dispariţia avionului 370 aparţinând Malayisian Airlines însoţită de alte două catastrofe aeriene; arestarea unor oficiali guvernamentali din China; invadarea Ucrainei de către Rusia; scandalul legat de manipularea ratelor de schimb de către şase bănci la nivel global; numeroase atacuri la siguranţa datelor, cel mai recent fiind atacul asupra Sony de către o ţară suverană, toate acestea au zguduit încrederea lumii”.

Pentru prima dată, cercetarea de anvergură, realizată în 27 de ţări,  a analizat legătura dintre nivelul de încredere şi inovaţie, arătând că problemele legate de încredere împiedică acceptarea dezvoltărilor tehnologice. O majoritate a respondenţilor cred că ritmul de inovare este prea rapid (51%) şi că acesta este condus de lăcomie (54%) şi constrângeri legate de creşterea afacerilor (66%), în timp ce doar (24%) cred că acesta este determinat de dorinţa de a face ca lumea să fie un loc mai bun. Mai mult de jumătate (55%) cred că marile companii nu fac suficiente teste pentru produsele inovatoare. Consumatorii vor în acelaşi timp o creştere a reglementării pentru mediul de business (46%) deşi, pentru industriile care au fost incluse în studiu, doar jumătate dintre consumatori au încredere în decidenţi în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea de reglementări adecvate. 

„Ritmul schimbării nu a fost niciodată mai rapid iar inovaţia a devenit un imperativ, mai mult decât orice altceva, pentru succesul unei afaceri”, a mai arătat Richard Edelman. „Inovaţia ar trebui să fie un accelerator al încrederii, ceea ce nu este astăzi. A inventa nu mai este suficient. Este nevoie de o nouă poveste între companie şi individ, una în care companiile trebuie să demonstreze că inovaţiile sunt în mod sigur bazate pe cercetări independente, că asigură beneficii atât pentru indivizi cât şi pentru societate şi că sunt dedicate protecţiei datelor clienţilor”, a mai spus Edelman.

Barometrul a arătat şi o corelare puternică între nivelul de încredere al ţărilor şi disponibilitatea de a accepta inovaţia. Emiratele Arabe Unite, India sau Indonezia, primele trei ţări ca nivel de încredere, sunt cele mai deschise în acceptarea inovaţiei. În mod contrar, câteva ţări europene, incluzând Germania, Franţa şi Spania, plus Japonia şi Coreea, care sunt la capătul de jos al indicelui încrederii, sunt mult mai puţin deschise spre acceptarea dezvoltărilor tehnologice. În general, pieţele în curs de dezvoltare sunt mult mai deschise la inovaţie decât cele dezvoltate (65 de procente versus 44 de procente).

Nivelurile de încredere variază semnificativ în funcţie de tipul inovaţiei. Încrederea este mai mare în inovaţiile care privesc tehnologiile folosite pentru serviciile financiare şi industria de sănătate, precum plăţile electronice şi pe mobil (69%) sau gadget-urile care monitorizează starea de sănătate şi efortul fizic (59%). Pe de altă parte, inovaţiile din sectoare precum energia şi industria alimentară, precum fracturarea hidraulică (47%) şi organismele modificate genetic (35%) sunt văzute cu mult mai mult scepticism. Deşi sectorul alimentar şi al băuturilor (67%) este unul dintre cele mai de încredere, doar 35% din respondenţi au încredere în dezvoltarea şi implementarea organismelor modificate genetic.

Printre acţiunile indicate ca generatoare de încredere pentru industrie în vederea implementării unor inovaţii se numără: publicarea rezultatelor testelor astfel încât ele să fie analizate (80%), parteneriate cu terţi credibili – instituţii academice (75%), efectuarea de teste clinice sau beta teste (71%).

„Pentru a genera încredere, o inovaţie trebuie să fie înrădăcinată într-un nou model de business bazat pe transparenţa informaţiilor şi promovarea colaborărilor”, a declarat Ben Boyd, preşedinte pentru Practici, Sectoare & Oferte în cadrul Edelman. „În timp ce dezvoltă inovaţii, mediul de business trebuie să iniţieze un dialog cu alţi stakeholderi pe care să îi asculte”.

Anul acesta marchează sfârşitul unei perioade de refacere a încrederii în mediul de business, întrucât încrederea în această instituţie a scăzut în două treimi dintre pieţe şi este în prezent sub 50%  în 14 ţări, cea mai gravă situaţie din 2008. Cele mai abrupte scăderi ale încrederii în mediul de business le-au înregistrat Canada (15 puncte ajungând până la 47%), Germania (12 puncte până la 45%), Australia (11 puncte până la 48%) şi Singapore (10 puncte până la 61%). Acest lucru a fost evidenţiat şi de scăderea încrederii în tehnologie, pe vremuri de nezdruncinat, care a înregistrat pentru prima dată un declin în marea majoritate a ţărilor. Cu toate acestea, tehnologia rămâne totuşi în topul încrederii.

Declinul încrederii în CEO ca purtător de mesaj credibil a continuat pentru al treilea an consecutiv, cu niveluri de încredere la 31% pentru pieţele dezvoltate. La nivel global, directorii (43%) şi oficialii guvernamentali (38%) continuă să fie cel mai puţin credibile surse, cu mult în urma experţilor din industrie sau mediul academic (70%) sau chiar al unei persoane obişnuite (63%). În ţările în curs de dezvoltare, credibilitatea CEO-ului este cu 30 de procente mai mare, atingând 61%.

 

Alte rezultate cheie ale Barometrului Edelman pentru 2015

  • Guvernul rămâne cea mai puţin de încredere instituţie pentru al patrulea an consecutiv, cu niveluri de încredere sub 50% în 19 din 27 de ţări, incluzând US (41%), UK (43%) şi Japonia (40%).

 

  • Pentru prima dată, 60% dintre ţări nu au încredere în media ca instituţie, iar motoarele de căutare se bucură acum de o mai mare încredere ca sursă de ştiri şi informaţie (64%) faţă de media tradiţionale (62%). 

 

  •  Încrederea în ONG-uri este în declin pentru a doua oara, însă organizaţiile guvernamentale rămâm în continuare cea mai de încredere instituţie. În 19 din 27 de ţări, încrederea în ONG-uri a scăzut sau a rămas la acelaşi nivel ca în anii trecuţi, înregistrând o scădere dramatică în UK (16 puncte) şi în China (12 puncte).

 

  • Există un impact evident al încrederii. Aproape două treimi din respondenţi (63%) refuză să cumpere produse sau servicii de la o companie în care nu au încredere, în timp ce 58% vor critica acele produse/servicii în faţa prietenilor sau a colegilor. Invers, 80% dintre cei chestionaţi aleg să cumpere produse ale companiilor în care au încredere, 68% recomandând acele companii prietenilor.

 

  • O majoritate a respondenţilor (81%) cred că o companie poate iniţia acţiuni specifice care pot în acelaşi timp spori profiturile şi pot îmbunătăţi condiţiile economice şi sociale ale comunităţii unde operează, în timp ce trei sferturi (75%) cred că o companie poate fi mai profitabilă dacă găseşte mijloace pentru a rezolva probleme sociale.

 

 

Corina Vinţan, CEO Links Associates: Barometrul de Încredere al Edelman este un instrument inegalabil de care se foloseşte mediul de business din întreaga lume. Rezultatele publicate în acest an sunt îngrijorătoare pentru că relevă scăderea fără precedent a încrederii în guverne şi în business, în media dar şi în inovaţie tehnologică. Traducerea pentru România a acestui trend este că, deşi nemăsurat direct şi comunicat ca atare, intuitiv trebuie să ţinem cont de faptul că noi, comunicatorii, avem datoria de a juca un rol activ, de interfaţă între business şi decidenţi, între business şi mass-media sau societatea civilă, în scopul transparentizării, umanizării şi creşterii încrederii individului în instituţii. Barometrul Edelman ne arată gravitatea acestui moment şi ne indică cu precizie că a venit timpul pentru responsabilitate, integritate şi conectare la nevoile reale ale cetăţeanului, pe toate palierele instituţionale”.