Doi miniștri, Violeta Alexandru și Florin Cîțu, au anunțat zilele trecute măsuri drastice împotriva celor care parazitează sistemul. Vice-premierul Raluca Turcan a spus și ea că începe operațiunea de curățenie în instituțiile statului. Ieri, premierul Ludovic Orban a confirmat că se vor lua toate aceste măsuri. Nu se știe ce plan are Guvernul, însă aceste măsuri au mai fost luate, iar majoritatea celor dați afară au câștigat procesele în instanță și au primit sume consistente, plătite din bugetul public.

 

Ieri dimineață, când se crăpa de zori, premierul îl instala pe noul prefect de Ilfov, Daniel Tudorel Zamfir. De aici, Ludovic Orban a dat semnalul schimbării administrației publice locale, nu doar ca mentalitate, dar și ca structură. În timp ce ministrul Finanțelor Florin Cîțu îi vânează, de-a valma, pe contribuabili și-i taxează pe buni platnici la fel ca pe cei care fraudează bugetul, prim-ministrul vrea o administrație prietenoasă cu cetățeanul.

Orban nu a zis nimic de pile și amante, dar le-a pus gând rău celor care cumulează pensia cu salariul de la stat. „Nu e normal ca persoane care s-au pensionat și beneficiază de pensie, să beneficieze și de un venit – în sectorul public, atenți, să se înțeleagă. Vreau să fiu foarte clar. Este vorba despre foarte mulți care s-au pensionat la 40 şi ceva de ani, în poliție sau în alte structuri, și care după ce s-au pensionat şi au dobândit niște pensii, multe dintre ele peste media pensiilor, mai cumulează și venituri în sectorul public. Aici este vorba de a nu permite ca persoane care s-au pensionat să poate să cumuleze”, a explicat premierul.

Chiar dacă imaginea plastică, descrisă inițial de fostul președinte Traian Băsescu, cu slabul-sistemul privat- care îl duce pe gras în spate-sistemul bugetar-, poate fi regăsită și în viziunea lui Ludovic Orban, nici el și nici miniștrii lui nu au dat o cifră exactă din care să reiasă numărul pensionarilor tineri care căpușează bugetul statului.

Înghețarea salariilor mici

Niciodată nu sunt bani pentru pensii și salarii mici, dar cei care au pensii și salarii mari au fost plătiți întotdeauna la timp. Premierul Ludovic Orban mai încearcă, pe lângă eliminarea din sistemul public a pensionarilor, și o altă măsură care să protejeze bugetul: înghețarea salariilor demnitarilor la nivelul de acum. Măsura urmează să fie inclusă în Legea bugetului sau se va da o OUG de tip „trenuleț”, adică mai multe măsuri luate în perspectiva anului bugetar următor. „Indemnizațiile celor care ocupă funcții de demnitate publică sunt plătite în raport cu salariul minim pe economie. Și ce decizie am luat: se va majora salariul minim pe economie, să nu crească și salariile celor care dețin funcții de demnitate publică”, a explicat Orban.

 

Violeta Alexandru și Florin Cîțu, cot la cot

Ministrul muncii, Violeta Alexandru, a anunțat că pregătește un proiect de lege care va interzice cumulul pensiei cu salariul de angajat la stat și în paralel va face un recensământ al acestora.

„Trebuie să existe o justă măsură pentru cei care, deşi au vârsta de a putea lucra, beneficiază de pensie, după care se angajează în sistemul public. Are legătură cu justeţea unei măsuri faţă de o situaţie dată în care o persoană, deşi în plină formă de muncă, după ce primeşte pensia se angajează tot într-o instituţie publică, de unde vine concluzia că ea poate munci în continuare”, a afirmat ministrul Muncii.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, crede că poate reduce deficitul bugetar la 3,5% prin măsurile luate față de pensionarii care lucrează la stat.

 

Repopularea Teleormanului

 

Vicepremierul Raluca Turcan a descoperit primul cuib unde s-au refugiat, în special teleormănănenni, de au ajuns să depopuleze județul. Este vorba de Ministerul Dezvoltării.

„Am vorbit cu ministrul Dezvoltării Regionale, care mi-a spus că în interiorul instituţiei pe care o conduce, la nivel de demnitate se face o reducere cu 40%, la nivel de conducere a instituţiei, o reducere cu 30%, iar la nivel de execuţie, o reducere de 20%”, a explicat Turcan.

Însă, ministerul condus de vrânceanul Ion Ștefan nu este singurul afectat. Fiecare ministru va veni cu schema lui, cu care crede că va fi eficient și econom,  și o va prezenta premierului.

 

Boc a fost primul

Guvernul Boc, în anul 2009, i-a obligat, prin OUG, pe pensionarii de la stat să aleagă între pensie și salariu. Cinci ani mai mai târziu această prevedere a fost abrogată de PSD.

În Parlament există un proiect de lege depus de liberali, care reglementează cumulul veniturilor din salariu și pensie. În luna iunie, a fost adoptat tacit de Senat și acum este în dezbatere la Camera Deputaților.

 

 

Ce sunt și cum se calculează pensiile speciale

Potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii, la sfârșitul lunii iulie 2019 exista un număr total de 9.326 de beneficiari de pensii de serviciu. Aceștia erau însă doar cei care țin de Casa Națională de Pensii. În total, numărul pensiilor speciale este mult mai mare. Pensiile speciale ale cultelor, avocaților, personalului MAI și MApN sau ale serviciilor secrete nu țin de Casa Națională de Pensii, fiecare categorie de personal având propria casă de pensii.

Dintre pensionarii speciali care țin de Casa Națională de Pensii, cei mai mulți, cu un număr de 3.814, sunt beneficiari ai statutului procurorilor și judecătorilor. Pensia medie a magistraților este de 18.315 lei pe lună, din care peste 17.000 este suportat de la bugetul de stat.

În cazul pensionarilor proveniți din corpul diplomatic și consular, pensia medie era de 5.537 lei, din care 3.373 lei sunt suportaţi direct de la bugetul de stat. De această pensie, beneficiau la sfârșitul lui iulie 850 de persoane.

Codul Administrativ înmulțește pensile speciale

 

Parlamentarii și funcționarii parlamentari sunt o altă categorie cu pensie specială. Există 805 persoane care au pensie specială din această categorie, iar pensia medie este de 4.475 de lei pe lună.

„Eu vă spun că în România sunt vreo 160 şi ceva de mii de oameni care primesc pensii ce s-ar putea preta, conform interpretării colegilor din Opoziţie, la pensii speciale. O sută şi ceva de mii sunt pensii militare, sunt în sistem neintegrat. Mai rămân nouă mii şi ceva, unde avem personal navigant, magistraţi, funcţionari publici cu statut special şi alții”, declara, la sfârșitul lunii septembrie, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi.

Întrebat fiind de pensionarea anticipată a unor cadre ale Ministerului Afacerilor Interne, Budăi a opinat că situaţia ar trebui regândită: „Am un coleg de liceu cu o pensie extrem de mică, dar a putut să iasă la pensie la 39 de ani. În acelaşi timp, ne plângem de lipsă de cadre la MAI. Cred că trebuie regândită situaţia”.

Reprezentanți ai Casei Naționale de Pensii au precizat că pensiile de serviciu se stabilesc în baza unor legi cu caracter special: „Pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul asigurărilor sociale de stat, iar diferența dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea specială) și pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de stat”.

Senatul a adoptat, pe 18 septembrie, în calitate de primă Cameră sesizată, iniţiativa legislativă prin care sunt taxate pensiile speciale cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30%, iar ceea ce depăşeşte 10.000 de lei, cu 50%.

La 1 ianuarie 2020, intră în vigoare prevederile art. 210 din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, prin care devin beneficiari de pensii speciale și primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene.

 

Te-ar putea interesa și: