Înalta Curte desființează sentința din Dosarul ICA: „Camelia Bogdan a încălcat cu știință dispozițiile legale”

Decizie istorică dată astăzi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a decis că fosta judecătoare Camelia Bogdan a comis un abuz în serviciu în soluționarea dosarului privatizării Institutului de Cercetări Alimentare în care a fost condamnat, printre alții, Dan Voiculescu.

Înalta Curte desființează sentința din Dosarul ICA: „Camelia Bogdan a încălcat cu știință dispozițiile legale”

„În baza art. 341 alin. (6) lit. c) C.proc.pen. admite plângerile formulate de petenții Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Pantiș Sorin, Sandu Jean Cătălin și Săvulescu Vlad Nicolae împotriva ordonanței de clasare nr. 125/P/16 august 2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. 300/II/2/2023 a procurorului - șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care le desființează în sensul că:

Schimbă temeiul de drept al clasării dispuse pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen., cu referire la intimata Bogdan Camelia, din art. 16 alin. (1) lit. a) și respectiv, art. 16 alin. (1) lit. b) C.proc.pen., în art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen., respectiv, a intervenit prescripția răspunderii penale. Menține celelalte dispoziții ale ordonanței de clasare. În baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronun?ată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 11.09.2025”.

Practic, Înalta Curte a decis că în soluționarea dosarului Camelia Bogdan a comis abuz în serviciu.

Printre altele, ICCJ reține faptul că în această cauză Camelia Bogdan a avut un interes nelegitim, mult mai mare decât ar trebui să îl aibă un judecător, preocuparea sa depășind cu mult sfera juridică acceptată și nu a judecat dosarul cu IMPARȚIALITATE.

ANAF, încă un avertisment despre cea mai mare escrocherie. Cum pot fi evitate fraudele telefonice

Liviu Dragnea, din nou în fața instanței în dosarul Tel Drum. Avocații au atacat probele și cooperarea DNA - SRI

„Modalitatea în care a înțeles să argumenteze soluția pronunțată, străină de obiectul cauzei având ca obiect lămurirea dispozitivului deciziei penale nr. 888/A/08.08.2014, denotă preocuparea pe care a avut-o intimata în a obține executarea dispozițiilor de confiscare, împrejurare ce l-a determinat pe celălalt membru al completului de judecată să se disocieze de considerentele prezentate de intimate”.

Camelia Bogdan. Sursa foto: Arhiva EVZ

De asemenea, ÎCCJ, confirmă faptul că, la momentul judecării cauzei, Camelia Bogdan era incompatibilă.

„Înalta Curte constată că se confirmă şi susţinerile petenţilor privind starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimata atunci când a soluţionat cauza penală în care a pronunţat decizia penală nr. 888/A/08.08.2014”.

În continuare, ÎCCJ afirmă că, în judecarea cauzei, Camelia Bogdan a încălcat numeroase principii de drept.

„Camelia Bogdan a aplicat retroactiv norme europene, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată, ceea ce contravine principiului nullum crimen, nulla poena sine lege.

(…)

În cauză s-a făcut o aplicarea retroactivă în defavoarea părţilor, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deși faptele erau anterioare adoptării lor și transpunerii în legislația română. O asemenea interpretare a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă. Procedând în acest fel, s-au încălcat nu doar drepturi individuale, ci și principiul general al securității juridice.

Hotărârea nu s-a bazat pe legea în vigoare

Hotărârea nu s-a bazat pe legea în vigoare la data faptelor, aşa cum s-a arătat. Mai mult, judecătoarea Camelia Bogdan era incompatibilă: avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii – parte în dosar – și, ulterior, a formulat cerere de intervenție într-un proces civil unde figurau aceleași părți. Aceste împrejurări devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparțialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromis.

Consecinţă a actelor şi faptelor descrise, s-a ajuns la o triplă deposedare de bunuri fără temei legal – obligarea la despăgubiri și o dublă confiscare –, iar pentru a putea proceda astfel a creat norme pe care le-a aplicat, a judecat în condiții de incompatibilitate, a soluţionat acţiunea civilă contrar temeiului legal de la acea dată influenţând compunerea completului, a intervenit ulterior într-un proces civil al acelorași părți și și-a arogat prerogative de executare penală fără a fi abilitată prin lege. Toate acestea nu descriu un act de justiție, ci o atitudine abuzivă, contrară principiilor procesului echitabil și regulilor statului de drept.

Prin cumularea acestor încălcări, respectiv retroactivitate, incompatibilitate, conflict de interese, uzurpare de competenţă, se devoalează o atitudine abuzivă. În loc să fie garantul legalității, judecătorul a devenit parte întrun mecanism de presiune și sancționare, ceea ce a compromis garanțiile fundamentale ale procesului echitabil prevăzut de art. 6 CEDO”.