Radu Afrim, regizorul piesei, ne-a explicat de ce un text… plin de tristeți e hilar peste măsură.

Evenimentul zilei: În prezentarea piesei se vorbește despre pace și război și multe alte chestiuni… negre. Se râde la spectacolul acesta?

Radu Afrim: Se râde tot spectacolul de niște lucruri despre care, sincer, nu știu dacă eu aș râde în afara teatrului. Însă autoarea piesei are un umor nebun, scoate comicul din problemele cele mai serioase ale societății actuale. Se vor bește despre Polonia contemporană și cea din amintirea celor ce au trăit al Doilea Război Mondial. Însă, de la un moment dat, ți se pare că auzi „România” în loc de Polonia. Pare scris pentru noi. Cred că de aia e cumplit de comic. Sigur, e umor negru. Către final cred că ți-e pur și simplu imposibil să mai râzi. Se lasă cu fiori pe șira spinării.



– Actorii suferă transformări uluitoare…

– Actorii joacă mai multe roluri, pe unii nu i-ați mai văzut niciodată așa. Marius Manole are un rol irezistibil de bătrânică și unul de actor isteric de film, Dorina Chiriac e o fetiță rătăcită printre generații reale și virtuale, dar mai e și un regizor care nu poate să scrie scenariul la filmul „Calul care mergea călare”, film care, deși nu a fost făcut, a luat toate premiile prin festivaluri. O să vedeți o zi de filmare cumplit de haioasă, cu o echipă abulică. Istvan Teglaș joacă vreo cinci roluri, printre care pe Marlene Dietrich. Cezar Antal e unchiul Maurycy, o relicvă a câtorva războaie, dar și un gay simpatic, care se învârte prin platourile de filmare și așa mai departe.

– E, totuși, o comedie…

– E primul meu spectacol de la TNB, în care mi-am propus să fac lumea să râdă. Am lucrat la el câteva luni. Noi, ca echipă, aveam nevoie să ne simțim bine împreună, ceea ce s-a și întâmplat. Între noi, deocamdată, e totul bine.

O poveste răvășitor de reală

Piesa vă va purta dincolo de arii geografice, de marcaje și delimitări temporale într-o răvășitoare poveste despre generații sacrificate, despre pace și război, existență și nonexistență, dar mai ales despre haosul pogorât peste lume după cel de-al Doilea Război Mondial, în care ființa și identitatea ei națională prea puțin mai contează, mai ales dacă ești născut într-o țară greu încercată istoric. E o comedie neagră.