Pericolul cel mare este, acum, proliferarea grupărilor criminale. Sunt de notorietate problemele pe care le întâmpină forțele de ordine din Suedia și Franța cu bandele din așanumitele zone no-go. Vești proaste vin, însă, și din Germania, unde poliția atrage atenția asupra proliferării unor noi clanuri. Deutsche Welle îl citează pe Holger Münch, șeful Biroul Federal de Investigații Criminale al Germaniei (BKA), care evidențiază legăturile dintre noii imigranți și criminalitatea organizată. Potrivit oficialului german, străinii din valurile recente îngroașă rândurile crimei organizate. În cadrul investigării activităților ilegale, se constată că e vorba de implicarea unui număr tot mai mare de imigranți.

„Cel puțin o treime din procesele penale implică subiecți de origine străină”, spune Münch, care susține că agențiile de aplicare a legii trebuie să „țină ochii deschiși” cu privire la conexiunile dintre fluxurile de imigrație și dezvoltarea unoi noi clanuri criminale. Din câte se pare, printe imigranții și refugiații care au sosit în Germania în ultimii ani, mai ales din Siria și Irak, s-ar afla și interlopi dornici să preia afacerile ilegale din mâna clanurilor istorice, familii care acționează de zeci de ani. Deși, până acum, sirienii și irakienii nu au reușit să detroneze puternica lume interlopă locală, Münch susține că autoritățile nu trebuie să subestimeze foamea de dominație din rândul noilor generații de imigranți.

Un alt ofițer de poliție german intervievat de posturile de televiziune naționale din Germania, Frank Richter, șeful forțelor de poliție din orașul Essen, susține că în tot vestul Germaniei situația ar fi deja critică, deoarece sirienii și irakienii pun probleme serioase mafiei cu origini libaneze, încercând să preia afacerile cu droguri. Ciocnirea dintre vechile și noile generații de imigranți ar putea să explodeze „curând”, susține Richter, întrucât mulți dintre cei care au ajuns în țară în ultimii ani din Orientul Mijlociu au o vastă „experiență de luptă” dobândită în timpul conflictelor din Siria și Irak.

Marea problemă este că, în lupta cu grupările de crimă organizată, Germania începe să cocheteze cu instituții periculoase, folosite de sistemul juridic al Uniunii Sovietice. Astfel, politicianul social democrat Andreas Geisel, responsabilul cu afacerile interne ale Berlinului, a avansat ideea unei “inversări a sarcinii probei” în procesele penale. În conformitate cu acest principiu, persoana pe care autoritățile o suspectează că ar fi implicată în activități infracționale are ea obligația de a-și dovedi nevinovăția. “Noi n-o să ne ostenim să-i dovedim lui (arestatului n.n.) că este nevinovat. Să ne dovedească el că n-a avut intenţii duşmănoase”, sintetizează Soljeniţîn ideea de bază a proceselor care au trimis milioane de oameni la moarte sau în gulag pe vremea URSS. De altfel, această idee că acuzatul trebuie să-și dovedească nevinovăția nu este o premieră pentru Uniunea Europeană.

Potrivit ilgiornale.it, în Italia se aplică de ani de zile în procesele antimafia. Din păcate, însă, aceste mecanisme judiciare ar putea fi folosite oricând împotriva adversarilor politici ai elitelor care guvernează azi Uniunea Europeană.

Te-ar putea interesa și: