Imperfecțiunile din planul lui Vladimir Putin. Trei greșeli făcute de liderul de la Kremlin
- Ramona Rotaru
- 16 martie 2022, 10:53
Războiul din Ucraina continuă, însă acesta nu pare să evolueze conform planurilor inițiale ale lui Vladimir Putin. Armata ucraineană reușește să facă față atacurilor ruse. La mai mult de două săptămâni de la lansarea invaziei, Rusia nu a capturat decât un oraș, Herson, și, chiar și acolo, faptul că populația continuă să protesteze în stradă împiedică o cucerire totală.
Planurile lui Vladimir Putin au scăpări, iar analiștii susțin că au fost făcute trei greșeli care duc la o luptă grea. Prima greșeală pe care liderul de la Kremlin a făcut-o a fost cu privire la propriul popor. Invadarea Ucrainei nu va genera niciodată același nivel de susținere publică pe care l-a suscitat în 2014 anexarea Crimeei, care e profund integrată în mitologia gloriei imperiale a Rusiei. Susținerea publică pentru anexarea Crimeei a rămas la un nivel stabil de 85% în ultimii opt ani, fiind susținută până și de liderul opoziției Aleksei Navalnîi, notează telegraph.co.uk.
Protestele din Rusia iau amploare și vor continua să crească pe măsură ce informațiile privind numărul ridicat al celor morți în luptă se vor infiltra în țară. În anii '80 URSS, deși stat totalitar, a fost incapabilă să împiedice intrarea în țară a informațiilor despre soldații morți în Afganistan. În ciuda controlului asupra televiziunilor și a închiderii rețelelor sociale, Rusia contemporană va avea chiar și mai puțin succes în această privință. O masă critică a rușilor va afla în cele din urmă despre crimele de război comise de Putin în Ucraina, inclusiv bombardarea și distrugerea unor spitale, ceea ce va duce la instabilitate politică.
Greșelile comise de Vladimir Putin în planul de invadare a Ucrainei
Cea de-a doua greșeală pe care Vladimir Putin a comis-o în planul său de invadare a Ucrainei este negarea de sorginte naționalist-țaristă a existenței unei Ucraine independente și a unui popor ucrainean distinct, de unde și convingerea lui eronată că ucrainenii sunt „rușii mici” (așa cum îi numesc naționalii ruși uneori), care ar trebui să-i aclame pe „eliberatorii” ruși.
Armata ucraineană nu a reacționat așa cum se aștepta liderul de la Kremlin, ci din contră, aceștia au întâmpinat armata rusă cu diverse tipuri de rachete și cu drone Bayraktar TB2. Pierderile suferite de ruși pe front în numai două săptămâni de invazie le depășesc pe cele suferite de SUA în mai mult de opt ani în Irak și în 20 de ani în Afganistan. Numărul rușilor morți se apropie cu repeziciune de cifra de 15.000 - totalul pierderilor sovietice în cei opt ani de ocupație a Afganistanului.
Kremlinul nu este neegalat în ignoranța lui, întrucât nici un politician, universitar ori analist rus nu înțelege Ucraina. Kremlinul nu și-a însușit lecțiile lui 2014, când tentativele sale de a separa sud-estul Ucrainei de restul țării au eșuat; Rusia a fost nevoită să invadeze în două rânduri pentru a-și salva interpușii din Donbas de la înfrângere. Regiunea ucraineană estică Dnipropetrovsk, învecinată cu zona de conflict din Donbas și locul nașterii președintelui Volodimir Zelenski, s-a dovedit a fi un centru al rezistenței patriotice.
Invazia comandată de Vladimir Putin și toate crimele comise în timpul bombardamentelor au distrus orice sentimente rusofile care au mai persistat după 2014. Astăzi, în Ucraina, nu mai există rusofili. O marionetă pro-rusă instalată la Kiev nu ar mai avea nici un fel de legitimitate și ar ține ocupată jumătate din armata Rusiei, confruntată cu o mișcare de rezistență populară generalizată și sprijinită de livrări de armament din Occident.
Cea de-a treia greșeală a lui Vladimir Putin despre care analiștii ne vorbesc este cu privire la imaginea asupra Occidentului. Liderul rus a crezut că Vestul va fi dezbinat și va impune iarăși sancțiuni superficiale, ca în 2014. Replica Occidentului a fost unitară și a impus sancțiuni dure, cum n-a mai resimțit până acum decât Iranul. Aproape 300 de companii occidentale s-au retras din Rusia.
Livrările de armament modern în cantități considerabile către Ucraina din partea NATO și a altora reprezintă cea mai mare operațiunea occidentală din toate vremurile. NATO a avertizat Rusia că orice atac asupra rutelor est-europene de aprovizionare a Ucrainei va activa Articolul 5. Regatul Unit va furniza sisteme antiaeriene Star Streak. Berlinul a închis gazoductul Nord Stream 2, și-a abrogat - ca și Suedia - politica de a nu livra arme în zone de conflict și și-a mărit cheltuielile militare până la obiectivul NATO de 2% din PIB.
Alianța s-a dovedit a fi extrem de unită, iar UE, pentru prima dată în istoria ei, finanțează livrări de armament către Ucraina. Până și China începe să se delimiteze de Rusia, cu care sperase să încheie o alianță anti-occidentală. Între timp, sancțiunile vestice vor izola complet Rusia de economia globală, îi vor reduce PIB-ul cu 5% anul acesta și vor duce la un faliment și crah similare ca magnitudine cu cele din 1998, potrivit Rador.