Decizia CCR a deschis lacătul următoarelor reforme. Bolojan a explicat ce decizii urmează să ia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri seară că modelul aplicat în cazul magistraților trebuie extins și către alte sisteme unde pensionarea este posibilă la 50-52 de ani, iar pensia ajunge la nivelul ultimului salariu. Șeful Executivului a precizat că în luna martie Guvernul va prezenta proiecte legislative care să transpună acest principiu și în cazul altor categorii profesionale care beneficiază de pensii speciale.

Ilie Bolojan: „Trebuie corectate lucrurile”

Ilie Bolojan a explicat că modificările sunt necesare atât din motive de echitate, cât și din rațiuni legate de sustenabilitatea bugetară, în contextul în care, în anii următori, un număr mare de persoane vor ieși la pensie.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă de 50-52 de ani, când un om este în deplinătatea capacităţilor fizice şi intelectuale şi acolo unde pensia este cât ultimul salariu trebuie corectate lucrurile”, a afirmat, miercuri seară, premierul Ilie Bolojan la Digi 24.

Potrivit premierului, schimbările vor viza în principal angajații din Ministerul de Interne, din zona Apărării, precum și din domeniul ordinii publice și siguranței naționale.

Șoferii vor scoate mai mulți bani din buzunar dacă nu respectă regulile. Care vor fi noile tarife pentru amenzi

Când vor crește pensiile și salariile românilor. Anul viitor este privit cu pesimism de către președintele Consiliului Fiscal

„Ne propunem ca in martie să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu privind vârsta de pensionare şi nivelul pensiei. Este vorba despre angajaţii Ministerului de Interne, cei din zona de Apărare şi din zona de ordine publică şi siguranţă naţională”, a afirmat Bolojan.

Ilie Bolojan. Sursă foto: INQUAM / Octav Ganea

Ilie Bolojan explică cum va fi aplicată reforma

Premierul a arătat că reforma nu va fi aplicată brusc și că va exista o etapă de tranziție, astfel încât sistemele vizate să nu fie afectate de plecări masive. Totodată, vor exista diferențieri pentru categoriile care lucrează în condiții dificile.

„Există însă şi situaţii în care se poate lucra fără probleme până la 65 de ani, ca de exemplu, la birouri sau în posturi de pază”, a explicat Bolojan.

Întrebat despre situația militarilor care au participat la misiuni în teatrele de operațiuni, precum Irak sau Afganistan, premierul a precizat că deciziile vor fi luate în urma consultărilor cu specialiștii din sistemele respective, în funcție de specificul activității și de condițiile de muncă.

„Ca principiu, ieşirea la pensie la 48-50 de ani şi pensia cât ultimul salariu nu mai pot fi suportate. Celelalte lucruri trebuie reglate, va fi însă o perioadă tranzitorie, ca şi la magistraţi, aşa încât să nu existe şocuri în sistem, prin plecări bruşte”, a spus Bolojan.

Șeful Executivului a subliniat că, la fel ca în cazul magistraților, cei care se află aproape de pensionare și îndeplinesc deja condițiile prevăzute de legea actuală ar urma să beneficieze de reglementările în vigoare.

Ce prevede legea pensiilor magistraților

Declarațiile premierului vin după ce Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la legea care modifică pensiile de serviciu ale magistraților. Decizia a fost luată după două luni și cinci amânări.

CCR a apreciat că sesizarea este neîntemeiată, arătând că Guvernul și-a angajat răspunderea cu respectarea prevederilor constituționale și că noile reguli asigură o trecere graduală la condițiile de vârstă și vechime necesare pensionării.

Actul normativ prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, aliniată sistemului public, precum și introducerea condiției de 35 de ani vechime totală în muncă. De asemenea, stabilește un cuantum al pensiei de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu limitarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună înainte de pensionare.

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe acest proiect în 2 decembrie 2025, iar ulterior Înalta Curte a sesizat Curtea Constituțională. După decizia CCR, reforma poate fi pusă în aplicare.