Ilie Bolojan, declarații despre viitorul Guvern și posibilul succesor: De patru luni mi-am golit biroul. Nu mă agăț de scaun

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul interimar Ilie Bolojan a oferit detalii importante legate de activitatea sa la conducerea Executivului și despre discuțiile purtate cu președintele Nicușor Dan. Într-o intervenție televizată, oficialul a clarificat zvonurile legate de numirea unui nou prim-ministru și a subliniat necesitatea depășirii perioadei de provizorat în care se află administrația centrală.

Ilie Bolojan, declarații despre viitorul Guvern și posibilul succesor: De patru luni mi-am golit biroul. Nu mă agăț de scaun

În cadrul declarațiilor sale, Ilie Bolojan a precizat că întâlnirile recente cu șeful statului au avut un caracter strict instituțional și nu au vizat avansarea vreunui nume pentru preluarea șefiei Guvernului. El a comentat și informațiile vehiculate în spațiul public referitoare la secretarul de stat Luca Niculescu.

„Am discutat cu domnul președinte în aceste zile pentru că am avut și întâlniri instituționale în CSAT-ul, dar nu s-a discutat despre un nume de premier, deci nu a fost avansat un astfel de nume, prin urmare nu am cum să fac comentarii”, a spus Bolojan.

Guvernul României.Foto ilustrativă

Șeful interimar al Executivului a transmis însă aprecieri față de activitatea reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe.

„Domnul Luca Niculescu este un coleg de guvern bun, secretar de stat la externe, un diplomat care în funcția pe care a ocupat-o, gestionând aderarea României la OCDE, a făcut lucruri bune și îl consider un profesionist al diplomației române. Dar în afară de asta nu a fost discutat un astfel de subiect”, a declarat Ilie Bolojan.

Pregătiri pentru încheierea mandatului la Palatul Victoria

Întrebat despre posibilitatea de a rămâne în funcție, Ilie Bolojan a explicat că nu ia în calcul o astfel de variantă și că și-a pregătit retragerea încă din ultimele luni. Obiectivul său principal rămâne asigurarea stabilității administrative până la învestirea noii echipe guvernamentale.

„De patru luni de zile mi-am golit biroul, mi-am luat rămas bun de la colegi din guvern, le-am mulțumit pentru activitatea, le-am căutat și pe doamnele care fac curat în birou să le mulțumesc. Deci nu se mai pune problema să te agăți de un scaun, să vrei să stai pe un post”, a spus premierul interimar.

Officialul a adăugat că perioada de interimat prelungită impune un efort deosebit pentru menținerea activității instituțiilor statului.

„Dar atunci când ești premier, chiar și interimar, într-o situație complicată, mult prea mult timp, nu ai ce să faci decât să încerci să faci ce ține de tine ca să asiguri funcționarea statului”, a afirmat el.

„Și cu siguranță discuțiile legate de formarea unui nou guvern sunt foarte importante, sunt momente decisive pentru România pentru că această durată de provizorat s-a prelungit prea mult”, a declarat Bolojan.

Diferențele față de alte sisteme politice europene

Procesul de negociere pentru o nouă majoritate este esențial, în condițiile în care cadrul normativ românesc nu favorizează guvernanța pe termen lung a unui Executiv cu atribuții limitate. Premierul interimar a făcut o comparație cu alte state europene unde un astfel de context este gestionat altfel.

„Noi nu suntem un sistem politic în care mecanismele guvernamentale sunt de așa natură formate încât un guvern poate funcționa în acest context de interimat foarte mult timp. Sunt țări în care aceste lucruri se întâmplă constant, nu-și formează guvernele luni de zile. Belgia, de exemplu”, a explicat premierul interimar.

Rectificarea bugetară, o urgență blocată de interimat

Cea mai mare dificultate generată de prelungirea acestei stări de provizorat o constituie imposibilitatea adoptării unor acte normative fundamentale pentru economie. Ajustarea bugetului de stat reprezintă principala problemă care necesită un Guvern cu drepturi depline.

„Noi avem legislații care sunt date până la un anumit termen, avem nevoie de rectificări de buget. În această perioadă e foarte important ca să facem rectificarea de buget”, a spus Bolojan.

Absența rectificării poate crea blocaje financiare majore în mai multe sectoare publice de activitate. „Asta înseamnă că miniștrii care, de exemplu, la începutul anului, când s-a făcut bugetul, nu s-au previzionat corect cheltuielile, sunt în situația în care, pe ultimele luni, anumite cheltuieli rămân descoperite”, a afirmat premierul interimar.

Domeniul medical este unul dintre sectoarele cel mai direct afectate de acoperirea insuficientă a fondurilor inițiale.

„Și dacă la sănătate, de exemplu, nu s-au previzionat corect cheltuielile pe unitățile de primire urgență sau pe ambulanță, e nevoie de rectificări în așa fel încât cheltuielile acestor entități să fie acoperite”, a explicat el.

Procedura uzuală din toamnă nu poate fi însă aplicată în condițiile actuale de interimat.

„Și asta fac guvernele României practic în fiecare an, în toamnă, în final de august, început de septembrie, se face o rectificare de buget. Acest guvern nu poate face această rectificare de buget pentru că nu are această competență. Ea se face printr-o ordonanță”, a declarat Bolojan.