O nouă ediție a podcastului „Picătura de business”, difuzată pe canalul de Youtube „Hai România”, l-a adus în atenția publicului pe Doru Avramescu, CEO Roserv Green Energy (RAFO Onești). Sorin Andreiana, redactor-șef Revista Capital, a fost moderatorul acestei discuții. Invitatul a vorbit despre noile proiecte ale companiei sale, care au în plan să readucă strălucirea platformei industriale RAFO. Aceasta a fost o perlă a perioadei comuniste.

Compania are planuri mari. Mai exact, aceștia doresc să transforme o rafinărie tradițională de țiței într-un producător de energie verde și biocombustibil. În cadrul podcastului, CEO-ul a povestit provocările și reușitele din cadrul acestui proces de transformare, dar și proiectele pe termen scurt, mediu și lung.

Proiect de obținere a hidrogenului verde

Unul dintre proiectele anunțate de RAFO ține de obținerea hidrogenului verde prin electroliză. „Ideea de hidrogen verde sună frumos. Este nepoluant, prietenos cu mediul și așa mai departe. Totuși, să produci hidrogen verde este destul de costisitor. Partea de energie trebuie să fie verde și te confrunți și cu o pierdere de randament. Dar, dacă folosești acolo unde îl produci, nu mai ai nevoie de stocare și de transport. În momentul în care vom avea nevoie de hidrogen pentru motorina verde, vom avea de unde să luăm, chiar de la noi”, a spus invitatul.

O altă inițiativă a RAFO este dezvoltarea unei unități de producție de bioetanol, adică benzină verde. Invitatul a explicat că, în ciuda creșterii popularității pentru mașini electrice, proiectul este unul fezabil.

„Este o utopie să susținem că de mâine sau peste un an totul va fi electric. Nu ne ajută infrastructura, partea de încărcare, flota auto, mai ales pentru transporturi grele. Sunt foarte multe motivele care fac imposibilă trecerea totală de la fosil la electric. Doar că, benzina și motorina care o punem în rezervor nu va mai fi din carburant, din țiței. Va fi făcută astfel încât noxele emise la arderea produsului în motor să fie mult reduse. De exemplu, benzină verde și motorină verde. Conform legislației, dacă alimentam de la pompă, benzina pe care o punem în rezervor este 93 % din țiței și 7 % este bioetanol. Va crește procentul de bioetanol treptat și scade poluarea”, a spus Doru Avramescu.

Bioetanol și criza României

Expertul a precizat că bioetanolul nu se mai produce în România, deși au existat câteva fabrici specializate, acestea au fost închise. Astfel, proiectul RAFO va aduce în România prima fabrică de bioetanol funcțională din țară.

„Vrem să vedem inițial direcția pe care alegem să mergem, dacă vom integra bioetanol de generație întâi sau a doua. Am făcut studiul de fezabilitate și avem un acord semnat cu un lider mondial pe producția de bioetanol de generația a doua. În acest caz, investiția va fi acoperită în procent de 45% din infrastructura deja existentă la RAFO. Pentru restul, este nevoie de achiziții noi. O parte importantă din acest business plan este procurarea materiei prime. Noi avem un plan, îl avem gândit, analizat, făcut pe etape și așa mai departe. În mod optimist, punerea în funcțiune ar fi programată pentru 2028”, a precizat invitatul.

Contribuție la economia românească

Potrivit studiului de fezabilitate, fabrica de bioetanol va ajunge la o producție de 50.000 de tone pe an. De asemenea, necesarul pieței românești este de 350.000 de tone pe an. Prin acest proiect, compania va putea cuprinde 14% din piață. Investiția necesară ar urma să se ridice la 100.000 de euro. „Proiectele noastre demonstrează că au o întoarcere a investiției foarte bună. Dacă vorbim de bioetanol, investiția poate fi recuperată în 2-3 ani”, a precizat CEO-ul Roserv Green Energy. În plus, cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 10 milioane de lei în 2024.

Potrivit specialistului, principala valoare pe care o vor aduce proiectele va fi impactul la nivelul economiei românești. „Recâștigarea platformei RAFO va avea impact pentru economia românească și pentru comunitatea din zonă. Vorbim de locuri de muncă, taxe și impozite la bugetul statului, proiecte prietenoase cu mediul, care sunt rare în zona industrială.