Guvernul Lecornu între extrema stângă și extrema dreaptă. Două moțiuni într-o singură zi

Lecornu în Senatul Franței / sursa foto: captură video

Guvernul premierului francez Sébastien Lecornu se confruntă joi cu două moțiuni de cenzură care ar putea duce la prăbușirea executivului la doar câteva zile după instalare.

Cu extrema stângă și extrema dreaptă unite împotriva sa, Lecornu riscă să devină cel mai efemer prim-ministru al Franței din ultimele decenii.

Voturile, depuse separat de formațiunile La France Insoumise (LFI) și Rassemblement National (RN), ar putea forța președintele Emmanuel Macron să convoace alegeri anticipate dacă moțiunile trec.

Guvernul Lecornu, între presiunea străzii și opoziția parlamentară

Numit premier în urmă cu mai puțin de o săptămână, Sébastien Lecornu se confruntă deja cu o probă de foc.

Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, votează astăzi două moțiuni de cenzură depuse de opoziția de extremă stânga și de extrema dreaptă.

Lecornu, considerat un apropiat al președintelui Macron, a încercat în ultimele zile să calmeze tensiunile printr-un gest politic neașteptat: suspendarea reformei pensiilor, una dintre cele mai contestate măsuri din ultimii ani.

„Guvernul trebuie să asculte poporul, nu să-l forțeze”, a declarat Lecornu marți, adăugând că „dialogul social trebuie să redevină o prioritate națională”.

Această declarație a fost interpretată ca o încercare de a atrage sprijinul unor deputați moderați din stânga și din rândul ecologiștilor, însă nu este clar dacă va fi suficient pentru a evita căderea guvernului.

Două moțiuni de cenzură, dar o singură miză

Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, și-a anunțat moțiunea la scurt timp după prezentarea noului cabinet.

„Așteptăm ziua dizolvării cu nerăbdare. Abia așteptăm să punem din nou buletinele de vot în fața poporului francez”, a declarat Le Pen în plenul Adunării Naționale.

De partea cealaltă, La France Insoumise, formațiunea de extremă stânga radicală, condusă de Jean-Luc Mélenchon, a depus o moțiune separată, denunțând „lipsa de legitimitate” a noului guvern.

Pentru ca executivul să fie răsturnat, cel puțin 289 din cei 577 de deputați trebuie să voteze una dintre moțiuni.

În prezent, RN și aliații săi dețin 139 de mandate, iar LFI are 71. Extrema stângă, prin ecologiști și comuniști, a anunțat că va sprijini moțiunile, adăugând aproximativ 55 de voturi.

Totuși, chiar și unite, opozițiile mai au nevoie de câteva zeci de parlamentari pentru a obține majoritatea.

Tensiunile au atins apogeul joi dimineață, când Lecornu a fost constant întrerupt de huiduieli în timpul discursului său, iar președinta Adunării, Yaël Braun-Pivet, a fost nevoită să intervină de mai multe ori pentru a restabili ordinea.

Viitorul guvernului Lecornu 2.0 și riscul instabilității politice

Dacă guvernul Lecornu cade, Emmanuel Macron ar putea fi nevoit să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate – o decizie cu potențial exploziv într-un climat politic deja polarizat.

În cazul în care reușește să supraviețuiască votului, executivul se va concentra pe pregătirea bugetului pentru anul 2026, considerat un test crucial pentru a doua economie a Uniunii Europene.

„Dacă trecem acest moment, vom putea demonstra că stabilitatea și dialogul sunt încă posibile”, a spus Lecornu într-un interviu acordat presei franceze miercuri seara.

Analistul politic Pierre Rosanvallon a remarcat că „această moțiune nu este doar despre un guvern, ci despre o criză mai profundă a reprezentativității”.

Indiferent de rezultat, votul de joi reprezintă un nou capitol al instabilității politice franceze, într-o perioadă în care echilibrul dintre Palatul Élysée și Parlament pare tot mai fragil.

În timp ce guvernul Lecornu luptă pentru supraviețuire, Franța se află din nou în fața unei alegeri între continuitate și reconfigurare politică.