Sursă foto: Captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Fosta coaliție de guvernare PSD-PNL-USR pare să funcționeze mai bine după moțiunea de cenzură decât înainte de aceasta, dacă ne uităm la procentul de voturi identice pentru proiectele de legi ajunse la vot final la Camera Deputaților.
PSD, PNL și USR votează mai des la fel după moțiunea de cenzură
În cazul a 92% dintre proiectele din Cameră, cele trei formațiuni politice au votat identic în luna care a trecut de la moțiunea de cenzură. În plus, din total, AUR a votat identic cu PSD, PNL și USR în cazul a circa 64% dintre proiectele de legi, potrivit unei analize news.ro.
Situația este ușor diferită la Senat, unde cele trei partide din fosta coaliție de guvernare au votat la fel pentru 66% dintre proiectele de legi ajunse la vot final.
Totul a început a doua zi după moțiunea de cenzură, când AUR, PNL, USR și PSD au votat, cot la cot, toate cele zece proiecte legislative supuse aprobării Camerei Deputaților.
La fel s-a întâmplat și pe 13 mai, când primele patru formațiuni politice după reprezentarea în parlament au votat, din nou, cot la cot, toate proiectele ajunse la vot final.
Prima fisură a apărut abia pe 18 mai, când PSD şi AUR au fost de acord cu un proiect de lege care viza modificarea Codului fiscal, în timp ce PNL s-a abţinut și USR a votat împotrivă.
Falia s-a accentuat pe 20 mai, când din opt proiecte ajunse la vot final la Cameră, doar jumătate au votate de toate cele patru partide, PSD, AUR, PNL şi USR.
Camera Deputaților. Sursă foto: Facebook
Toate combinațiile sunt posibile, după moțiunea de cenzură
Au fost însă și proiecte cu geometrie politică variabilă. De exemplu, o altă lege de modificare a Codului Fiscal a fost votată de PSD, AUR şi USR, în timp ce PNL s-a abţinut.
La ședința din 27 mai, patru din cele cinci proiecte votate au fost sprijinite de PSD, AUR, PNL şi USR, iar pe 3 iunie, 20 din cele 42 de proiecte aflate la vot final au întrunit unanimitatea.
În afară de acestea, toate combinațiile posibile de partide au fost întâlnite la votul final. Situația nu a fost cu mult diferită nici la Senat, din acest punct de vedere.
Întrebați cum văd aceste coincidențe, liderii de grupuri parlamentare au declarat că era vorba despre proiecte adupra cărora se convenise anterior și au invocat nelipsitul „interes al cetățenilor” sau dorința de a face „legi bune pentru români”.
Recomandările noastre
