39% dintre cetăţenii României au auzit despre existenţa legii privind liberul acces la informaţii de interes public, însă mai puţin de 1 din 5 romani s-au folosit vreodată de prevederile legii pentru a cere informaţii de la autorităţile statului. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice.
La întrebarea "Care este instituţia cea mai lipsită de transparenţă în comunicare?", un sfert dintre respondenţi (25%) au răspuns Guvernul şi 23% - Parlamentul. Mai mult de jumătate dintre romani (52%) sunt interesaţi de activitatea Primăriei din localitate, urmată la distanţă considerabilă de Preşedinţie – de a cărei activitate sunt interesaţi 12% dintre cetăţeni şi consiliul local (11%).
Aspectele în legătură cu care românii se arată cei mai interesaţi să afle informaţii sunt: taxele şi impozitele (50%), modul în care sunt cheltuiţi banii publici (49%), legi, regulamente şi decizii adoptate de respectiva autoritate (34%). Atunci însă când se interesează despre activitatea conducătorului unei instituţii – respectiv Preşedinte, Miniştri sau Primar – precum şi despre activitatea parlamentarilor, majoritatea romanilor sunt mai degrabă interesaţi să urmărească respectarea promisiunilor din campania electorală, în timp ce un procent mai mic (în medie sub 25%) sunt interesaţi de activitatea instituţională propriu-zisă.
Cele mai multe solicitări au fost verbale
Peste jumătate dintre cei chestionaţi (54%) declară că au solicitat cel puţin o dată o informaţie publică unei autorităţi/instituţii în ultimul an (fără să fie conştienţi neapărat că fac acest lucru în temeiul unei legi), cele mai multe dintre aceste solicitări fiind adresate verbal, la sediul instituţiei. În 85% din cazuri, cel care a solicitat informaţia a primit răspuns. În opinia cetăţenilor, cele mai eficiente metode pentru a avea acces la informaţii/documente oficiale sunt: solicitarea acestora pe cale oficială (49%), să ai cunoştinţe în instituţia respectivă (25%) sau cunoaşterea unor persoane cu funcţii de conducere în instituţia respectivă (22%).
În ce priveşte cunoştinţele privind dreptul la informaţie, 39% dintre cei chestionaţi declară că ştiu de existenţa legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, dintre aceştia 45% afirmând că au folosit cel puţin o dată legea pentru a solicita informaţii unei autorităţi/instituţii publice.
Profilul cetăţeanului care cunoaşte într-o măsură mai mare legea este cel al categoriei de vârsta 31 – 45 de ani, cu educaţie superioară, mediu de rezidenţa urban. Este de remarcat faptul că distribuţia respondentilor care au dovedit o mai bună cunoaştere a legii pe regiuni indică o diferenţă pozitivă în oraşele mici şi medii (între 30.000 – 100.000 locuitori), în timp de în oraşele mari şi în Bucureşti cunoaşterea legii este semnificativ sub medie, conform sondajului.
Sancţiuni severe pentru lipsa de transparenţă
Majoritatea covârşitoare a celor chestionaţi (86%) sunt de părere că ar trebui să existe sancţiuni mai severe pentru autorităţile care nu comunică informaţii atunci când li se solicita, dintre acestea cel mai frecvent menţionate fiind: tăierea din salariul funcţionarului public responsabil (39%), avertisment aplicat funcţionarului (32%), aplicarea unei amenzi instituţiei (20%).
Cercetarea este prima de acest gen care evaluează eficienta instrumentelor legale pe care le are la dispoziţie cetăţeanul pentru a afla informaţii de interes public. Studiul s-a desfăşurat în perioada 20 – 29 aprilie, pe un eşantion de 1033 de persoane, reprezentativ la nivel naţional.
Recomandările noastre
